Tranzacțiile cu centre comerciale întârzie să apară, deși la nivel național au fost anunțați spre livrare circa 210.000 mp pentru anul 2016. România se află pe harta fondurilor de investițiii, iar sectorul de retail prezintă un interes crescut.
Unul dintre motive este faptul că în București nu se poate vorbi de o istorie concludentă a tranzacțiilor cu scheme mari de retail. În acest context, se observă tendința investitorilor de a pune proiectele de retail pe o poziție cel puțin egală cu cele de birouri din punct de vedere al riscului investiției. Și în țări precum Polonia, Cehia și Ungaria, perioada de recuperare asumată de investitori pentru produsele de retail este mai mare, respectiv yieldul este mai mic față de birouri.
“Pentru produsele stabile pe piață am putea vedea yielduri mai mici decât în cazul birourilor, un exemplu în acest sens fiind achiziția Promenada. Astfel, dacă pentru birouri se discută de un yield de 7,5%, pentru produsele de retail performante yieldul ar putea coborî sub 7%”, a explicat Raluca Buciuc, Associate Director Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International.
Din punct de vedere al valorii, în eventualitatea unei tranzacții de achiziție, consultanții Colliers Internațional estimează un preț de trazacționare între 3.000 și 3.300 euro/mp, în condițiile unei rate de neocupare de 7-8% și a unei chirii medii de 21 – 23 euro/mp.
Stocul de centre comerciale moderne din București a ajuns la aproximativ 1,16 milioane mp. Din acesta, aproape 40%, circa 450.000 mp închiriabili, se află în sectoarele 2 și 3 ale Capitalei, potrivit calculelor companiei de consultanță imobiliară Colliers International.
Deși în București mai este loc de un centru comercial de mari dimensiuni, acesta nu este recomandat să fie amplasat în sectoarele 2 și 3, deja saturate în contextul recentelor deschideri, susțin cei de la Colliers.
“În cazul sectoarelor 2 și 3, competiția ridicată ar putea duce la o scădere a acestor valori, ceea ce va crește riscul din punctul de vedere al investitorilor. Mai mult, dacă va mai aparea încă un proiect de mari dimensiuni, este posibil ca una dintre aceste scheme să devină nesustenabilă”, a încheiat Raluca Buciuc.