O problemă cu solul de sub terasamentele secțiunii 5 Pitești – Curtea de Argeș a autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, proaspăt inaugurată în vara anului trecut, a determinat tasări mai mari decât ar fi trebuit să apară în mod firesc.
Drept urmare, de astăzi, 28 aprilie 2026, începând cu ora opt dimineața au fost instituite restricții pe Autostrada A1, sensul Pitești – Sibiu, km 121+600, fiind interzisă circulația pe banda 1 și banda de urgență, pe o distanță de aproximativ 50 de metri, după cum a informat CNAIR.
Restricțiile sunt necesare în vederea executării unor foraje în proximitatea corpului autostrăzii.
Aceste restricții vor rămâne în vigoare până când vor fi remediate problemele, adică cel mai târziu până la început de iunie, potrivit informațiilor obținute de ARENA Construcțiilor.
Forajele fac parte din expertiza antreprenorului pentru a determina cauza tasărilor
Potrivit lui Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR, la inaugurarea unei autostrăzi noi, sunt firești anumite fenomene de tasare.
În timpul execuției lucrărilor, atunci când a început fenomenul pe această secțiune de autostradă construită de Webuild SPA (Italia), experții din cadrul companiei de drumuri au considerat că este vorba despre consumarea fenomenului de tasare a unei autostrăzi noi.
Însă tasările au depășit rapid limita considerată normală. Supervizorul proiectului, dar și CNAIR în calitate de constatator au cerut o expertiză realizată de antreprenor, în vederea remedierii deficiențelor, dat fiind faptul că proiectul este încă în garanție.
Deși se fac studii de fezabilitate, totuși pot apărea astfel de deficiențe
În același timp, reprezentantul CNAIR subliniază că astfel de situații nu sunt neapărat excepționale în cazul proiectelor de infrastructură de amploare, întrucât studiile de fezabilitate nu pot surprinde în totalitate particularitățile terenului pe fiecare metru al traseului.
În practică, investigațiile geotehnice sunt realizate la anumite intervale, de regulă la 10 – 20 de metri, ceea ce înseamnă că pot exista variații locale ale solului ce nu sunt identificate inițial.
De asemenea, condițiile în care sunt efectuate aceste foraje pot influența rezultatele.
„Contează și perioada în care faci forajele. Dacă le faci vara, de exemplu, o eventuală pânză freatică poate fi mai coborâtă. Primăvara însă, ea poate urca semnificativ”, a precizat Alin Șerbănescu.
Cauza bănuită: precipitațiile au alimentat pânza freatică, al cărei nivel este variabil
În cazul de față, există suspiciunea că variațiile nivelului apei subterane, alimentate de precipitațiile consistente din ultima perioadă, ar putea contribui la instabilitatea terenului.
„Noi bănuim că este o pânză freatică ce crește și scade în funcție de fluxuri. Anul acesta a și nins, a și plouat, au fost cantități mari de apă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al CNAIR, subliniind însă că aceste ipoteze trebuie confirmate prin expertiza în curs.
Astfel, problema nu ar fi la structura autostrăzii propriu-zise, ci la terenul de fundare.
Expertiza a fost demarată încă de anul trecut și este în responsabilitatea antreprenorului, având în vedere că proiectul se află în perioada de garanție.
„Noi constatăm în primul rând, pentru că monitorizăm orice obiectiv de infrastructură dat în circulație. Anunțăm antreprenorul și supervizorul, iar ei sunt obligați să facă expertiza și să remedieze”, a precizat Alin Șerbănescu.
După finalizarea expertizei, antreprenorul va trebui să propună soluțiile tehnice de remediere, ce vor fi analizate și aprobate, urmând ulterior să fie puse în aplicare sub supravegherea supervizorului și a CNAIR.
Până atunci, restricțiile de circulație rămân în vigoare pentru a permite desfășurarea în siguranță a investigațiilor necesare stabilizării zonei afectate.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 2/aprilie 2026
