Proiectat iniţial să dureze 10 ani, programul termoficare a fost prelungit prin Hotărâre de Guvern cu încă cinci ani, până în 2020. “Ministerul a iniţiat propunerea, în acest an, tocmai ca urmare a constatării necesităţii de a sprijini printr-un program naţional investiţiile în sisteme centralizate de energie termică: programul cuprinde 128 de obiective din 45 de localităţi. Fondurile alocate de la bugetul de stat în perioada 2006 – 2015 au fost în valoare de 418,8 milioane lei.” a declarat: Sirma Caraman, secretar de stat la MDRAP.
Prin Programul Termoficare 2006 – 2020 căldură şi confort autorităţile administraţiei publice locale, care deţin în proprietate sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, pot beneficia de cofinanţare nerambursabilă de la bugetul de stat în valoare până la 70% a proiectelor de investiţii, în anumite condiţii. Restul de 30% reprezintă contribuția bugetelor locale ale unităților administrativ teritoriale beneficiare.
În ceea ce priveşte măsurile de eficienţă energetică, acestea sunt implementate prin intermediul mai multor programe gestionate de MDRAP: Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe (OUG nr. 18/2009), Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală (OUG nr 69/2010) şi Programul Operaţional Regional, în cele două versiuni ale sale (2007-2013 şi 2014-2020).
Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe vizează reducerea consumului de energie folosit pentru încălzirea apartamentelor, în condiţiile asigurării şi menţinerii climatului termic interior; diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea unor surse alternative de producere a energiei, precum şi ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.
Finanţarea lucrărilor de intervenţie prin acest program se asigură în proporţie de 50% de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAP; 30% – de la bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite; 20% – din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite. Cota de 20% poate suportată tot de la bugetele locale, ca şi cheltuială de natură socială, pentru anumite categorii de proprietari, persoane fizice (persoane cu handicap; persoane cu venituri medii nete lunare situate sub câştigul salarial mediu net pe economie, inclusiv pensionari; veterani de război şi soţi/soţii supravieţuitori/supravieţuitoare ai/ale acestora).
Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 România are alocat un buget total de 1,18 miliarde euro pentru investiţii menite să crească eficienţa energetică, din care aproximativ 1 miliard de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile (Fondul European de Dezvoltare Regională). Proiectele de acest tip vor fi finanţate prin Axa prioritară 3 – Prioritatea de investiție 3.1. – Eficiență energetică în clădiri rezidențiale și publice, inclusiv iluminat public.
Programul finanţează lucrări la:
- clădiri publice: anveloparea clădirii, inclusiv consolidare, modernizare sursă de energie, instalații de transport apă caldă menajeră, sisteme de ventilare și climatizare, achiziționare sisteme de management energetic, etc.
- clădiri rezidențiale: anveloparea clădirii, inclusiv consolidare, reabilitarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic, modernizarea sistemului de încălzire, etc.
- iluminat public: extinderea/ reîntregirea sistemului de iluminat public, reabilitarea instalațiilor electrice (stâlpi, rețele), înlocuire lămpi cu eficiență energetică ridicată (ex. LED) etc. Potențialii beneficiari sunt autoritățile publice centrale (clădiri publice) și locale (clădirile publice și clădiri rezidențiale).
Sumele sunt distribuite, orientativ, pe domenii de intervenții, astfel: 484 de milioane de euro pentru clădiri publice, 668 de milioane de euro clădiri rezidențiale şi 35 de milioane de euro pentru iluminat public.