Statul român cheltuie din ce în ce mai mult și nu produce în același ritm.
Ca urmare, deficitul bugetar a ajuns la finele lunii iulie la 38,6 miliarde de lei (peste 7,8 miliarde euro), fiind mai mare cu aproape 45% față de cel din perioada similară a anului trecut.
Acum deficitul reprezintă 2,43% din PIB, față de 1,89% din PIB aferent primelor șapte luni ale anului 2022.
Veniturile statului se bazează mai degrabă ales pe an impozitul pe salarii decât pe impozitul pe profit
Veniturile totale au însumat 288,06 mld lei în primele șapte luni ale anului curent, în creștere cu 11,5% (an/an).
Evoluția a acestora a fost susținută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, impozitul pe profit și TVA.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 23,86 mld lei, consemnând o creștere de 22,3% (an/an).
Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,4%, sub evoluția fondului de salarii din economie (15,1%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 90,56 mld lei, în creștere cu 13,3% (an/an).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 19,31 mld lei, consemnând o creștere de 11,3% (an/an), susținută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (13,3%).
Încasările nete din TVA au înregistrat 57,67 mld lei, în creștere cu 10,0% (an/an).
Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele șapte luni a.c se remarcă o evoluție mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, și pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât și de majorarea restituirilor de TVA.
Veniturile nete din TVA reprezintă diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,31 mld lei, în creștere cu 38,4% (an/an).
Statul a cheltuit peste 66 miliarde de euro în ianuarie – iulie
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șapte luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 20,2% din PIB la 20,5% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 74,55 mld lei, în creștere cu 9,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 42,40 mld lei, în creștere cu 11,4% comparativ
cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 15,2% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 18,69 mld lei.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanțării în primele 7 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 112,99 mld lei în creștere cu 8,9%
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Vor reincepe lucrarile de construire pentru doua proiecte rutiere
Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,17 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 mld lei) care reprezintă 31,04% din total subvenții.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,28 mld lei, cu 51,4% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 38,94 mld lei, în creștere cu 47,27% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 26,44 mld lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,78% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2023
