Siegfried Mureșan
Una dintre cele mai importante măsuri pentru companiile care lucrează cu statul, prevăzută în liniile directoare ale programului de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, este compensarea datoriilor statului către firme cu obligațiile fiscale ale acestora. Măsura ar putea avea un impact direct asupra fluxurilor de numerar ale constructorilor, în condițiile în care întârzierile la plata lucrărilor executate sunt o problemă recurentă în proiectele publice.
Concret, programul prevede că statul își va plăti la timp datoriile față de companii, va aduce la zi plățile și va compensa datoriile pe care le are către firme cu plățile de taxe. „Dacă ai de recuperat bani nu mai plătești taxe până când compania nu și-a recuperat toți banii”, este formularea din documentul prezentat de premierul desemnat.
Pentru firmele de construcții, o asemenea măsură ar putea fi relevantă în special în bine-cunoscutele situații în care lucrările sunt executate, însă plata acestora întârzie din cauza circuitului administrativ, a aprobării situațiilor de lucrări sau a blocajelor care apar în derularea proiectelor publice.
Într-un contract de infrastructură, de exemplu, constructorul execută lucrările, întocmește situația de lucrări, aceasta trebuie verificată și acceptată de beneficiar, iar ulterior factura trebuie achitată. Orice întârziere în acest circuit înseamnă bani care nu intră în contul constructorului, deși acesta trebuie să își plătească angajații, furnizorii, subcontractorii, utilajele și celelalte costuri de execuție.
Mai mult, în cazul firmelor care nu aplică sistemul TVA la încasare, poate apărea situația în care compania are de încasat bani de la beneficiar, dar are în același timp obligații fiscale de plată. Pentru un constructor cu mai multe contracte publice și valori mari ale situațiilor de lucrări, decalajul dintre momentul facturării și momentul încasării poate pune presiune semnificativă pe lichiditate.
Mai puține șantiere abandonate, prioritate pentru investițiile începute
O altă direcție relevantă pentru sectorul construcțiilor este cea privind analiza și prioritizarea proiectelor de investiții.
Programul propus prevede că, „în primul rând”, vor fi finalizate investițiile începute, cu prioritate pentru drumuri, energie, spitale și școli. Pentru fiecare proiect ar urma să fie publicate costurile, termenele și stadiul lucrărilor, astfel încât evoluția investițiilor publice să poată fi urmărită mai transparent.
Autostrăzile Sibiu-Pitești, Moldovei, Transilvania și Unirii, printre priorități
La capitolul Transporturi și infrastructură, liniile directoare prevăd finalizarea cu prioritate a autostrăzilor aflate în construcție, fiind menționate explicit Sibiu-Pitești, Autostrada Moldovei, Autostrada Transilvania și Autostrada Unirii.
Programul promite, de asemenea, asigurarea plății la timp a constructorilor.
Pe componenta feroviară, documentul prevede modernizarea infrastructurii feroviare existente, introducerea unor conexiuni cu intervale predictibile și dezvoltarea trenurilor metropolitane. Sunt prevăzute, de asemenea, investiții în porturi, transportul pe Dunăre și mobilitatea militară.
Cel puțin 10 miliarde de euro anual pentru investiții din fonduri europene
O țintă financiară importantă este mobilizarea, începând din 2027, a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fonduri europene pentru școli, spitale, infrastructură și dezvoltarea companiilor.
În paralel, programul prevede închiderea PNRR, iar proiectele care nu mai pot fi finalizate prin PNRR ar urma să fie transferate către alte surse de finanțare, astfel încât investițiile să nu fie oprite.
Locuințe, infrastructură locală și utilități
Programul include și investiții în infrastructura locală și locuire. Este prevăzută reducerea decalajelor dintre sate și orașe prin acces la utilități de bază – apă, canalizare, gaze, iluminat public și drumuri modernizate.
Sunt prevăzute, de asemenea, programe de locuire pentru tineri, familii tinere și persoane vârstnice, precum și construirea de locuințe pentru tineri și familii, cămine pentru studenți și locuințe de serviciu pentru medici, profesori și polițiști.
„Construim locuințe pentru tineri și familii, cămine pentru studenți și locuințe de serviciu pentru medici, profesori și polițiști și facem creditarea pentru prima locuință mai accesibilă. Din 2027, persoanele care lucrează part-time în sănătate și educație, precum și studenții care muncesc, nu mai sunt supraimpozitați. Extindem centrele de zi și programele de integrare profesională pentru vârstnici și persoane cu dizabilități”, după cum arată programul de guvernare.
Investiții în energie, rețele și stocare
Programul pune investițiile în energie printre direcțiile de dezvoltare economică. Sunt prevăzute investiții în hidroenergie, reactoarele de la Cernavodă, exploatarea gazelor din Marea Neagră, precum și în rețele, capacități de stocare și interconectare.
Obiectivul declarat este reducerea dependenței de importuri și consolidarea capacității naționale de producție.
În marile orașe, programul prevede și modernizarea sistemelor de termoficare, cu obiective precum eficiența energetică și reducerea facturilor.
Ajutoare de stat pentru companiile care produc și investesc în România
Programul prevede orientarea sprijinului către firmele care produc, exportă și creează valoare adăugată în România, cu obligația menținerii locurilor de muncă cel puțin cinci ani.
Companiile românești cu potențial de creștere ar urma să fie sprijinite să se extindă pe piețele externe, iar ajutoarele de stat ar urma să fie acordate cu prioritate prin subvenții pentru dobânda bancară și prin credit fiscal.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
