Certificarea tehnico-economică a firmelor de construcții, prevedere inclusă în noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), este de natură să ajute autoritățile contractante în selectarea celor mai potriviți contractori.
”Orice fel de certificare în plus vine cu un beneficiu pentru autoritățile contractante, oferind o siguranță sporită în ceea ce privește atât calitatea lucrărilor, cât și seriozitatea antreprenorilor în a-și duce contractele la bun sfârșit fără dificultăți”, consideră Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți. Și adaugă: ”Din fericire pentru noi, nu am avut situații prin care să fie puse în pericol proiectele. Experiența similară a firmelor de construcții este un factor determinant în atribuirea contractelor, aceasta oferind o garanție că au mai realizat lucrări asemănătoare cu cerințele noastre. Sigur că un Cod al Urbanismului și Construcțiilor ar putea veni cu reglementări suplimentare care să ne dea siguranța că antreprenorii au capacitatea de a duce la bun sfârșit lucrările”.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba, este de părere că certificarea tehnico-economică a firmelor de construcții ar fi ”cu siguranță, o măsură în plus în ceea ce privește selectarea contractanților, ca o asigurare asupra capacității societăților care vor dobândi acel certificat. Dacă se va dovedi a fi restrictiv a solicita acest certificat ca cerință minimă în cadrul procedurilor de atribuire, cel puțin va putea fi folosit în punctarea ofertelor sub acest aspect.”
Orice măsură, inclusiv aceea ca firmele de construcții să fie certificate tehnico-economic, cum este propus și în noul Cod, este una benefică, după cum apreciază Alin-Adrian Nica, președintele Consiliului Județean Timiș. El spune: ”Acest fapt ar putea determina o selecție competentă a ofertelor, precum și o decontare transparentă a lucrărilor prestate, pe măsura capacității tehnico-economice a societăților contractate în a-și îndeplini angajamentele la timp și în condiții de calitate corespunzătoare”.
Certificarea firmelor de construcții din punct de vedere tehnico-economic ar acorda bonitate societăților participante, chiar dacă poate fi privită ca fiind un factor suplimentar al birocrației din industrie și un factor demobilizator pentru potențialii contractori, indiferent de mărimea lor, consideră Ciprian-Ionuț Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.
De asemenea, domnul Trifan crede că pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice este necesară introducerea unui sistem unitar care să asigure evaluarea și atestarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici cu activitate în domeniul construcțiilor.
Certificarea tehnico-economică a firmelor de construcții, așa cum este propusă în noul Cod al Urbanismului și Construcțiilor, ar putea fi o garanție privind calitatea lucrărilor realizate de firma de construcții. De altfel, spune Grigore Florin Moldovan, administrator public CJ Bistrița-Năsăud, noul Cod al Urbanismului și Construcțiilor, în forma actuală propusă, va impune verificarea certificării firmelor în cadrul procedurii de achiziție, după o anumită dată. O modalitate similară de atestare a calității lucrărilor realizate există și în prezent sub forma certificatelor constatatoare emise la finalizarea contractelor de către instituțiile cu care respectivele firme au colaborat. Aceasta este, însă, o formă mai puțin obiectivă de evaluare în comparație cu o instituție unică de certificare, mai spune domnul Moldovan.
Orice prevedere legală care vine în beneficiul administrației publice locale pentru a avea cei mai buni contractanți și pentru a lucra cu profesioniști este binevenită, declară reprezentanții consiliilor județene Sălaj, Hunedoara și Teleorman. ”Am evita, probabil, multe dintre problemele care apar legate de contractanți”, spun cei de la Ialomița.
În schimb, Szász Zoltán-Tibor, administrator public al CJ Mureș, crede că nu firmele de construcții ar trebui certificate, ci firmele de proiectare:” Societățile care prestează servicii de proiectare ar trebui să fie verificate/certificate, luând în considerare că majoritatea problemelor de execuție apar din cauza proiectelor de proastă calitate.”
La rândul său, directorul executiv CJ Arad, Andrei Ando, spune: ”Sigur că ne dorim să avem parteneri cât mai credibili, cât mai bine calificați, pentru ca să avem și lucrări bune și finanțate corect. De altfel, orice modificare, prin care se simplifică și se reglementează procedurile de licitație, este benefică. Bunăoară, actualmente criteriul de câștigare a unei licitații îl reprezintă prețul cel mai mic. Or, prețul cel mai mic nu înseamnă neapărat și calitatea cea mai bună. Un alt criteriu ar putea fi acordarea unei garanții cât mai mari asupra lucrării, astfel încât constructorul să aibă interesul să ofere o lucrare de cât mai mare calitate, pentru a nu fi nevoit, ulterior, să efectueze reparații din banii lui. De asemenea, și durata efectuării lucrării poate fi considerat un criteriu. Nouă ne convine o durată de execuție cât mai mică, pentru a diminua disconfortul cetățenilor, mai ales când e vorba să lucrăm pe unele tronsoane de drum sau în unitățile spitalicești.”
Cele mai mari probleme sunt generate de proiectanti, care nu au experienta si beneficiarii care nu are personal competent sa analizeze in amanut proiectele