Comisia Europeană va face în toamnă recomandări Românie și celorlalte state care trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv.
Traiectoria de ajustare va depinde de momentul și conținutul planului de ajustare, pe care România trebuie să îl finalizeze toamna aceasta. ”Ajustarea se poate face pe 4/5 sau pe 7 ani, dacă ne asumăm reforme și investiții”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Consiliul European a aprobat recomandări specifice fiecărei țări privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare.
De asemenea, a deschis proceduri de deficit excesiv pentru încă șapte state membre: Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia. Pe baza rezultatelor economice din 2019, România a intrat în această procedură, din martie 2020.
Strategia propusă de România este o ajustare pe 7 ani, timp în care trebuie realizate cel puțin reformele asumate prin PNRR.
Nivelul ridicat al investițiilor publice, respectiv al cofinanțărilor (60% în cazul infrastructurii de transport, în noile condiții ale exercițiului 2021-2027) de anul acesta și următorii ani, duc la un necesar de finanțare pentru care este nevoie de această abordare pe termen mediu și lung.
”Suntem într-un context în care ne confruntăm cu provocări economice ce necesită acțiuni bine gândite, pentru că ajustarea deficitului bugetar nu o putem ignora. Însă, în acest proces, trebuie să ne asigurăm că nu sacrificăm investițiile esențiale pentru dezvoltarea economică a României.
Fără investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovație, nu vom putea asigura competitivitatea economiei României pe termen mediu și lung. De aceea, în strategia de ajustare a deficitului bugetar, este imperativ să protejăm aceste investiții și să susținem mediul de afaceri. Este un echilibru delicat, dar necesar pentru a asigura prosperitatea și stabilitatea economică pe termen lung”, a declarat Marcel Boloș.
Contextul în care România are în curs de implementare proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 (46 miliarde euro), PNRR (peste 40 de miliarde euro, incluzând cheltuielile de cofinanțare), cât și programele naționale de investiții (10 miliarde euro – Anghel Salingy, investițiile implementate la nivelul CNI) ridică provocări fiscal-bugetare, prin care Coalitia de Guvernare trebuie să ajusteze deficitul bugetar, astfel încât să continue asigurarea acestor proiecte de investiții și să valorifice efectele de multiplicare.
”Am spus reprezentanților CE cât se poate de clar: această ajustare a deficitului nu înseamnă că vom face tăieri drastice, nici că vom propune creșteri de taxe și impozite care să afecteze oamenii și mediul de afaceri. Nu! Vrem să facem schimbări echilibrate pentru a optimiza cheltuielile și a crește eficiența în colectarea veniturilor”, a ținut să sublinize ministrul Finanțelor.
Pe termen mediu (2025-2027), în viziunea oficială, creşterea economică prognozată a României poate ajunge în jur de 3,0 până la 4,0%, dacă raportul dinamicilor consum-investiţii este favorabil celor din urmă.