Reabilitarea termică a clădirilor va deveni în anii următori una dintre direcțiile principale de acțiune, dacă nu chiar direcția principală pe care va insista Comisia Europeană, pentru tranziția economiei Uniunii Europene către neutralitatea climatică.
După ce luna trecută miniștrii energiei din cele 27 de state comunitare au fost de acord cu propunerile CE pentru a crește ritmul reabilitărilor termice, Comisia se pregătește să facă public, în cursul acestei luni, noul pachet de propuneri în domeniu, potrivit euractiv.com.
Astfel, noua țintă va fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pe ansamblul țărilor comunitare, cu 55% până în 2030.
Reabilitarea termică a clădirilor este considerată la Bruxelles ca fiind motorul ce va permite atingerea țintei de neutralitate climatică într-un mod care să fie funcțional pentru toate categoriile de cetățeni.
“Valul reabilitărilor” avut în vedere de Comisie are obiectivul ca 220 de milioane de clădiri din cele existente astăzi să fie reabilitate până în anul 2050, adică un ritm de 150.000 de clădiri reabilitate pe săptămână.
Conform estimărilor, politica de creștere a eficienței energetice a clădirilor va aduce beneficii directe celor 440 de milioane de cetățeni comunitari, în special celor 50 de milioane de oameni care trăiesc în condiții de „sărăcie energetică”, va crește cererea de materii prime și materiale și va dinamiza economia europeană în ansamblu.
În prezent, ritmul de reabilitare termică a clădirilor din UE este de doar 0,2% pe an, dar acesta ar urma să crească la 3% pe an până în 2030.
Din aceste motive, reabilitarea termică a clădirilor va fi un domeniu foarte important în alocarea fondurilor pe care fiecare țară comunitară le va primi prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
Pentru a-și atinge scopul, reabilitarea termică va trebui să fie obligatoriu însoțită de investiții masive în domenii precum: rețele descentralizate de energie regenerabilă, rețele inteligente de energie, dezvoltarea infrastructurii de transport electric, reducerea poluării în orașe, finanțarea de infrastructuri moderne la nivel local și dezvoltarea economiei circulare în domeniul materialelor de construcții.
Dar toate aceste obiective sunt în pericol din cauza crizei generalizate a materialelor de construcții.
Președintele Federației Europene a Industriei Construcțiilor (FIEC), profesorul Thomas Bauer, a trimis o scrisoare deschisă CE în care anunță că firmele din domeniu au deseori activitatea blocată din cauză că furnizorii de materiale de construcții nu se mai angajează să trimită materialele la un termen precis și la un preț anunțat, date fiind creșterile constante de prețuri pe piața internațională.
“Din această cauză nici constructorii nu mai pot confirma prețul final pentru lucrările lor”, mai atrage atenția Thomas Bauer.
El a dat drept exemplu prețul oțelului beton, care a crescut cu 110% în Italia din noiembrie 2020 până în martie 2021, sau cu 70% în același interval în Germania și Franța.
Motivul principal, afirmă prof. Bauer, este că China, care concentrează peste jumătate din producția de oțel la nivel mondial, consumă în prezent peste 40% din propria sa producție de oțel pentru construcții.
La rândul său, Felix Pakleppa, general manager al Asociației Constructorilor Germani (ZDB), a afirmat că prețul lemnului a crescut cu peste 27% în comparație cu decembrie 2020.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2021
