Proiectarea, construcția și funcționarea clădirilor nu vor mai trebui tratate independent unele față de celelalte, fiind necesar ca întreg ciclul de viață a clădirilor să fie luat în calcul cu scopul realizării unui stoc de clădiri cu emisii zero.
De acum există o țintă clară către care vor putea fi ghidate eforturile în reducerea impactului construcțiilor asupra climei. Aceasta după ce săptămâna trecută guvernele naționale, Parlamentul European și Comisia Europeană au convenit asupra obiectivului consolidat al UE pentru climă în 2030.
Însă, pentru ca strategia Valului de renovare să aibă succes, mai multe clarificări ar trebui aduse de către Comisia Europeană, susțin oficialii Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE).
Strategia are în vedere reducerea impactului carbonului produs de clădiri, considerată o piatră de temelie esențială pentru un stoc de clădiri complet decarbonizat. Prin urmare, va fi necesar să se introducă măsurători de carbon în plus față de măsurătorile de performanță energetică. Energia și carbonul sunt corelate, dar valorile nu sunt interschimbabile. Eficiența energetică va produce cu siguranță reduceri semnificative ale emisiilor de carbon, dar nu neapărat emisii zero. Având atât valorile energetice, cât și valori ale carbonului, va fi mai ușor de înțeles relația dintre îmbunătățirea emisiilor operaționale și costurile aferente ale carbonului.
Ce recomandă BPIE pentru ca Strategia să reușească
Comisia Europeană ar trebui să corecteze nivelul ambițios propus în „Valul de Renovări” în ceea ce privește ratele anuale de renovare țintite, urmărind atingerea unei rate anuale de 3% până în 2030.Comisia ar trebui să precizeze în ce măsură și cum fiecare măsură din planul de acțiune ar trebui să contribuie la creșterea ratei anuale de renovare profundă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) până în 2030. În faza de implementare a planului de acțiune, Comisia ar trebui să clarifice ce se înțelege prin reziliență și adaptare în sectorul clădirilor.Atingerea obiectivului convenit al unui stoc de clădiri complet decarbonizat necesită și regularizări pentru amprenta de carbon a materialelor de construcție. Introducerea standardelor minime obligatorii de performanță energetică și o nouă definiție de „renovare profundă”, precum și consolidarea cerințelor de energie regenerabilă pentru încălzire și răcire ar trebui abordate cu atenție, mai susține BPIE.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2021
