Programul Anghel Saligny: Peste 2.000 de santiere de drumuri din toata tara risca sa fie blocate

 

 

Dintre șantierele pentru investiții finanțate prin programul național ”Anghel Saligny”, peste 2000 riscă să fie blocate în lipsa finan­țării. Acestea sunt șantierele în etape incipi­ente de execuție sau nedemarate pentru construirea sau modernizarea/reabilitarea a peste 14.000 km de drumuri.

 

 

 

Finanțarea va întârzia sau va fi amânată ca ur­mare a aplicării criteriilor de prioritizare a alo­cării fondurilor pentru plata facturilor, criterii propuse de Ministerul Dezvoltării și aprobate de Guvern.

După ce va face plata tuturor facturilor restante, neachitate pentru lucrările deja executate de către constructori, Ministerul Dezvoltării va finanța cu prioritate lucrările pentru rețele de apă/ canalizare/ gaze, în de­trimentul celor pentru drumuri.

Dar, dintre cele 5.686 de contracte de finan­țare prin ”Anghel Saligny”, peste jumătate (53 %) sunt pentru drumuri și poduri, 33 % sunt pentru apa și canalizare și 14 % sunt pentru rețele de gaze, potrivit celor mai re­cente date furnizate de Ministerul Dezvoltării.

În acest an, programul ”Anghel Saligny” are un buget de 10 miliarde de lei, din care numai un sfert va fi alocat pentru lucrările de dru­muri, conform criteriilor de prioritizare a fi­nanțării, adică 2,5 miliarde lei.

Din aceste fonduri, numai a cincea parte (20 %, respectiv 500 milioane lei, dacă ținem cont de facturile restante) este prevă­zută pentru proiectele aflate în stadii incipi­ente de execuție, pentru care s-a achitat în­tre 0 % și 40 % din valoarea totală a contractului.

Dintre toate contractele semnate pentru fi­nanțare prin ”Anghel Saligny”, 3005 sunt pentru lucrări de drumuri, iar din acestea 2078 sunt șantiere la care stadiul lucrărilor es­te sub 40 %, potrivit estimărilor noastre făcu­te în baza datelor Ministerului Dezvoltării.

În condițiile în care, la momentul aprobării Legii Bugetului de Stat, Ministerul Dezvoltării avea datorii restante în cadrul programului ”Anghel Saligny” de 3,7 miliarde lei, fondurile disponibile pentru șantierele de drumuri în stadii incipiente ar fi de numai 315 milioane lei.

Spre comparație, suma contractată de Minister pentru proiecte rutiere executate mai puțin de 40 % se ridica la peste 17,63 mili­arde de lei, echivalent a peste 3,52 miliarde de euro, potrivit datelor de la finalul trimes­trului III 2024.

La un număr de peste 2.000 de astfel de șan­tiere, anul acesta bugetul mediu per șantier ar fi de 157,5 mii lei, echivalent a 31.500 euro.

Mai precis, dacă nu va avea loc o rectificare de buget care să le aloce fonduri suplimenta­re, practic multe dintre aceste șantiere vor rămâne fără finanțare.

De altfel, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că ”investițiile aflate la început de drum pot fi prelungite de comun acord între minister și beneficiar, în cazul în care nu vor primi la timp finanțare”. Adică vor fi suspen­date până la obținerea finanțării sau chiar blocate dacă nu vor fi bani.

Dar, după suspendarea pe o perioadă înde­lungată a șantierelor de drumuri, va fi practic imposibil ca lucrările să fie reluate cu același număr de muncitori, de utilaje, cu aceleași costuri estimate inițial și în aceleași condiții de calitate a lucrărilor.

Blocarea unui număr atât de mare de șantiere în întreaga țară creează probleme nu numai cetățenilor care urmau să beneficieze de dru­murile respective, ci și firmelor de construcții drumuri, precum și angajaților acestora.

Suspendarea lucrărilor pe șantiere pune în pericol investițiile demarate

Liviu Tomulesei, președintele Patronatului Drumarilor din România, atrage atenția asu­pra consecințelor economice și tehnice ale acestei politici.

În primul rând, statul își pune în pericol proiecte­le de investiții demarate pentru construirea, mo­dernizarea sau reabilitarea drumurilor din țară.

”Ceea ce nu înțeleg oficialii este faptul că sus­pendarea șantierelor presupune că părțile de construcție care au fost făcute până atunci trebuie să fie conservate. Asta înseamnă că beneficiarul ar trebui să aloce niște bani pen­tru conservarea lucrărilor. Trebuie făcute anumite proceduri pentru ca lucrarea aflată într-un anumit stadiu de execuție să poată fi reluată peste un an de zile în aceleași condi­ții”, subliniază domnul Tomulesei.

În unele cazuri, un proiect care a fost suspen­dat pentru o perioadă mai lungă poate nece­sita refacerea anumitor studii de teren, adu­cerea lor la realitatea momentului respectiv sau actualizarea indicatorilor tehnico – economici.

Această situație poate produce pierderi atât autorității contractante, care va avea studii de teren și investigații geotehnice ce ajung să nu mai fie valabile, cât și constructorilor, care investesc bani și forță de muncă în studii de fezabilitate ce trebuie refăcute.

Pentru ca un constructor să poată relua în aceleași condiții peste un an o lucrare trebuie luate anumite măsuri specifice de conservare, explică Liviu Tomulesei.

În cazul în care nu sunt luate măsuri de conser­vare a lucrărilor începute, riscul cel mai mare este ca acestea să se deterioreze, dacă șantie­rul este suspendat pe o perioadă îndelungată.

“Lucrarea fiind deschisă, ea lucrează după na­tură”, subliniază domnul Tomulesei.

Firmele sunt incapabile să susțină financiar lucrările până la atingerea stadiului necesar pentru decontare

Un alt risc major este incapacitatea firmelor de a susține financiar execuția lucrărilor până la atingerea unui stadiu fizic care să permită decontarea plăților prin programul ”Anghel Saligny”.

Pentru a avea acel stadiu fizic al lucrărilor sunt necesare investiții inițiale.

“Până când constructorii ajung la un anumit nivel al lucrărilor, unii dintre ei trebuie să se bazeze pe împrumuturi bancare pentru a-și finanța activitatea. Dacă nu își mai pot plăti la timp creditele, ca urmare a neplății la timp a facturilor de către autoritățile contractante, constructorii pot fi avea serioase dificultăți fi­nanciare”, a subliniat domnul Tomulesei.

Măsura de a prioritiza proiectele ce primesc finanțare, impusă de Ministerul Dezvoltării, ar putea afecta atât firmele mari de construc­ții, cât și pe cele mici, mai vulnerabile din punct de vedere financiar.

“Există firme specializate exclusiv pe lucrări de drumuri, fără alte surse de venit. Pentru acestea, decizia de a le amâna plățile ar pu­tea fi devastatoare”, avertizează liderul Patronatului Drumarilor.

Constructorii cer o alocare echitabilă a fondurilor, în ordinea depunerii cererilor de plată

În cadrul discuțiilor purtate de către repre­zentanții Patronatului Drumarilor din România și ai Federației Patronatelor Societăților din Construcții cu oficialii Ministerului Dezvoltării, constructorii au atras atenția că este nedreaptă prioritizarea proiectelor elaborată de MDLPA.

Constructorii cer o alocare echitabilă a fondu­rilor, astfel încât toate lucrările să fie plătite în ordinea depunerii cererilor de plată, fără a favoriza proiectele de un anumit tip.

Fără o astfel de măsură, industria construcții­lor de drumuri se confruntă cu riscul unei cri­ze financiare majore, trage un semnal de alar­mă Liviu Tomulesei.

Aceasta mai ales că proiectele de drumuri sunt de două ori nedreptățite.

“La momentul lansării proiectelor pe Anghel Saligny, una dintre condiții era ca drumurile reabilitate să aibă deja rețea de apă și canali­zare, altfel nici un proiect de drumuri nu pri­mea finanțare. Acum, însă, se prioritizează din nou aceste lucrări, creând pericolul de suspendare a șantierelor de drumuri”, susți­ne Liviu Tomulesei.

În prezent, pe toate drumurile pe care sunt deschise lucrări finanțate prin programul ”Anghel Saligny”, deja sunt executate lucrări­le de apă-canal.

”Nu există un motiv clar pentru ca acum, din nou, să fie prioritizate lucrările de acest tip”, conchide președintele Patronatului Drumarilor. n