Oferte locuri de munca top

Prognoze privind evolutia economiei romanesti si a celei europene

Creșterea economică a României va încetini anul viitor, după cum prognozează Comsia Europeană.

După un an 2022 cu o creștere importantă, de 5,8%, PIB-ul real ar urma să crească cu 1,8% în 2023 și cu 2,2% în 2024

Aceasta din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În plus, întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.

Inflația ar urma să atingă un nivel maxim la sfârșitul acestui an și va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024, sunt de părere analiștii CE.

Șomajul se va menține la aproximativ 5-6 %.

Deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.

 

Majoritatea statelor UE, zona euro și UE vor intra în recesiune

 

Perspectivele pentru 2023 sunt semnificativ mai slabe în ceea ce privește creșterea economică a UE și mai ridicate în ceea ce privește inflația în comparație cu previziunile intermediare ale Comisiei din vara acestui an.

După o creștere puternică în primă jumătate a acestui an, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă.

Șocurile declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează cererea mondială și consolidează presiunile inflaționiste la nivel mondial.

UE se numără printre cele mai expuse economii avansate, din cauza proximității sale geografice față de război și a dependenței puternice de importurile de gaze din Rusia. Criza energetică erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor și afectează producția. Percepția generală asupra economiei a scăzut semnificativ.

Analiștii preconizează că UE, zona euro și majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în ultimul trimestru al anului.

Aceasta pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra prețurilor la energie, al erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, al unui mediu extern mai slab și al unor condiții de finanțare mai stricte,

Cu toate acestea, creșterea puternică din prima jumătate a anului urmează să ducă la creșterea PIB-ului real în 2022 în ansamblu la 3,3 % în UE (3,2 % în zona euro) – cu mult peste nivelul de 2,7 % preconizat în previziunile intermediare din vară.

Pe măsură ce inflația continuă să ducă la reducerea veniturilor disponibile ale gospodăriilor populației, în trimestrul I al anului 2023 activitatea economică va continua să se contracte.

Creșterea economică va reveni în Europa în primăvară, deoarece inflația își relaxează treptat influența asupra economiei.

 

Inflația încă nu a atins nivelul maxim

Previziunile intermediare din vară au fost revizuite în sens ascendent de aproape un punct procentual pentru anul curent și de peste două puncte procentuale pentru anul viitor.

Revizuirile reflectă în principal prețuri cu ridicata semnificativ mai mari la gaze și energie electrică, care exercită presiuni asupra prețurilor cu amănuntul la energie, precum și asupra majorității bunurilor și serviciilor din coșul de consum.

 

Creșterea pieței forței de muncă va stagna anul viitor

 

În pofida mediului dificil, piața forței de muncă a continuat să aibă performanțe solide, înregistrând cel mai ridicat nivel de ocupare a forței de muncă și de participare, în timp ce șomajul a rămas la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

Expansiunea economică puternică a determinat angajarea a încă două milioane de persoane în prima jumătate a anului 2022, ceea ce a dus la creșterea numărului de persoane angajate în UE la un nivel record de 213,4 milioane.

Rata șomajului a rămas la un nivel minim record de 6,0 % în septembrie.

Analiștii CE preconizează că piețele forței de muncă vor reacționa cu întârziere la încetinirea activității economice, dar vor rămâne reziliente.

Creșterea ocupării forței de muncă în UE este estimată la 1,8% în 2022, înainte de a stagna în 2023 și de a se apropia moderat de 0,4 % în 2024.

Ratele șomajului în UE sunt estimate la 6,2 % în 2022, 6,5 % în 2023 și 6,4 % în 2024.

 

Un grad excepțional de incertitudine

 

Perspectivele economice rămân marcate de un grad excepțional de incertitudine, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar potențialul apariției unor noi perturbări economice este departe de a fi epuizat.

Cea mai mare amenințare este reprezentată de evoluțiile negative de pe piața gazelor și de riscul de penurie, în special în iarna 2023-24.

Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice.

Inflația de lungă durată și eventualele ajustări dezordonate de pe piețele financiare mondiale la noul mediu cu rate ridicate ale dobânzii rămân, de asemenea, factori de risc importanți. Ambele sunt amplificate de potențialul de neconcordanță între obiectivele de politică bugetară și cele de politică monetară.

Sus