Comisia Europeană preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real al țării noastre la 2,2% în 2023, din cauza inflației ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare aspre și a cererii externe mai reduse.
Dată fiind inflația de bază persistentă, se previzionează că scăderea inflației totale se va intensifica doar în 2024 și în 2025.
Piața forței de muncă este preconizată să rămână restrânsă, în pofida unei creșteri mai slabe, ceea ce va menține creșterile salariale la un nivel ridicat.
Deficitul public este proiectat la 6,3% din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3% în 2024 și la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implementate în ianuarie 2024.
Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5% în 2025.
În acest an, vânzările cu amănuntul și serviciile au înregistrat o încetinire semnificativă a creșterii, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult.
După o creștere robustă a PIB-ului real de 4,6% în 2022, se preconizează că creșterea va încetini la 2,2% în 2023.
Creșterea solidă a salariilor și pensiilor susține creșterea consumului privat, care se așteaptă să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, setat să accelereze ușor.
Restrîngerea politicii monetare și a condițiilor de finanțare au condus la o încetinire semnificativă a creșterii creditului privat, cu un impact negativ asupra investițiilor private.
Cu toate acestea, investițiile în infrastructura publică finanțate de UE furnizează un stimulent puternic pentru creștere. Se preconizează că formarea brută de capital fix va avansa cu peste 8% în 2023.
Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului este programată să se restrângă în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor de schimb, se așteaptă să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, față de 9,3% din PIB în 2022.
Creșterea reală a PIB-ului este prognozată să accelereze la 3,1% în 2024 și 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului disponibil real, un impact diminuat al creșterilor anterioare ale dobânzilor și consumul și investițiile publice rezistente.
În timp ce consumul privat este preconizat să crească, investițiile vor rămâne principala contribuție la creșterea PIB-ului pe parcursul prognozei.
Datorită intrărilor financiare externe robuste și unui deficit guvernamental mare, se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne peste 7% din PIB în 2024 și 2025.
Șomajul scăzut și creșterile salariale ridicate
Piața muncii continuă să fie strânsă, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile. Se prognozează că rata șomajului va scădea marginal la aproximativ 5,4% în 2023 și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda unei creșteri mai slabe.
Se așteaptă ca salariile nominale în sectoarele public și privat să crească puternic la o rată cu două cifre în 2023 și să continue într-un ritm rapid și în 2024.
Prin urmare, se preconizează că creșterea salariilor reale va fi ridicată în acest an și în următorul.
Proces de dezinflație prelungit
Se prognozează că scăderea prețurilor la energie va duce la o scădere lentă a inflației HICP la nivel de ansamblu, de la aproximativ 12% în medie în 2022, la puțin sub 10% în 2023.
Cu toate acestea, se așteaptă ca inflația de bază să rămână rigidă și peste inflația generală în 2023, din cauza creșterilor în prețurile alimentelor și serviciilor.
În general, se preconizează că inflația medie a HICP va încetini mai rapid în 2024 și 2025 și va intra în cele din urmă în intervalul țintă de inflație al băncii centrale, dar riscurile sunt înclinante către o reducere mai graduală.
Se preconizează că deficitul bugetar al guvernului va scădea doar treptat în 2024 și 2025.
Se estimează că deficitul guvernului general al României va atinge 6,3% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022. Aceasta este o revizuire semnificativă în sus față de deficitul de 4,7% din PIB prognozat în Prognoza de primăvară.
Deficitul mai mare decât se aștepta în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât se aștepta (în special în personal și bunuri și servicii) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe. Investițiile publice ca procent din PIB sunt așteptate să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase pentru proiectele de investiții finanțate atât la nivel național, cât și la nivelul UE.
Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.
Se preconizează că deficitul va scădea la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB.
Pe partea de cheltuieli, pachetul include reduceri de cheltuieli, generate prin măsuri de eficientizare a administrației publice și condiții mai stricte de eligibilitate pentru funcționarii publici care beneficiază de vouchere de vacanță și indemnizații alimentare.
Pe partea de venituri, se așteaptă ca noile măsuri să aducă venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB. Principalele măsuri includ o creștere a impozitului pe profit, eliminarea parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcției și agriculturii și eliminarea ratei reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii.
Efectul de reducere a deficitului al pachetului de consolidare fiscală este prevăzut să fie parțial compensat de o creștere robustă a cheltuielilor de personal.
Prognoza nu include costul potențial pe termen scurt al reformei pensiilor care este în curs de pregătire. În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o altă scădere modestă, reflectând eliminarea completă a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și impactul reformelor administrative pentru a limita cheltuielile cu personalul guvernamental.
Se așteaptă ca datoria guvernamentală generală să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate și o creștere nominală mai lentă a PIB-ului în anii următori. Riscurile pentru perspectiva fiscală sunt înclinate în jos. O creștere posibil mai mică a creșterii PIB-ului și presiunile crescute asupra salariilor publice ar putea duce la deficite guvernamentale mai mari.
Citiți revista Arena Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2023
