Problema locuințelor tinde să fie principala problemă a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități), se arată în primul Barometru Urban, un sondaj privind calitatea vieții în orașele României.
Mai puțin de jumătate din populația urbană consideră că în localitatea în care trăiesc este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil.
Satisfacția privind disponibilitatea locuințelor depinde de mărimea localității. Centrele urbane mari înregistrează o presiune locativă de aproape două ori mai mare decât orașele mici (65% sunt de acord cu afirmația „în orașul meu e ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil” în orașele cu mai puțin de 5.000 locuitori, versus 38% în București sau 47% în orașele cu peste 300.000 locuitori).
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat ca reședință de Slatina, 77%. Pe ultimele două locuri are ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria (26%).
Deficitul de locuințe afectează, în mai mare măsură, comparativ cu media, două categorii:
- a) persoanele cu vârste între 25-44 ani, cu studii peste medie, cu copii minori în întreținere, antreprenori sau angajați în sistemul privat și cu venituri individuale peste 4.000 lei/lună și
- b) persoane cu educație medie, cu venituri sub medie și copii în întreținere.
Starea clădirilor
Conform Barometrului urban, starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproape jumătate din populația urbană a României.
Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane: patru reședințe de județ (Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea), trei orașe (Bicaz, Sinaia și Isaccea) și un municipiu, Vatra Dornei.
Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).
Gradul de satisfacție este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (62% media mulțumirii) decât în orașele cu populației sub acest prag (54% mulțumire).
Persoanele cu educație inferioară, inactive sau lucrători pe cont propriu, cu copii în întreținere și venituri sub 2.000 lei tind să fie semnificativ mai puțin mulțumite de starea clădirilor decât restul populației.
Activitatea administrației în domeniul urbanismului
Activitatea în domeniul urbanismului se poziționează pe ultimul loc în ierarhia satisfacției urbane – numai 51% din populația urbană se declară mulțumită.
Persoanele din regiunea Nord-Vest au grad de mulțumire semnificativ peste medie (62%).
Sub media la nivel național se poziționează Sud-Muntenia (45%), Sud-Vest Oltenia (45%) și regiunea București-Ilfov (41%).
Dintre reședințele de județ se remarcă Oradea, cu un nivel de apreciere de peste 80%.
La polul opus, în ultimele zece localități ca nivel de apreciere se regăsesc cinci reședințe de județ, inclusiv București. Nivelul minim este la Ploiești cu o cotă de apreciere de 40%.
Mulțumiți de orașul în care trăiesc
Foarte mulțumiți de orașul în care trăiesc sunt cetășenii a nouă orașe din țară. Aici nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).
Dintre reședințele incluse în eșantion, Ploieștiul a înregistrat nivelul cel mai scăzut (73%).
Barometrul Urban a fost realizat pe baza unui sondaj cuprinzător privind calitatea vieții în 41 de localități urbane din România, realizat în perioada 1 iulie – 15 august 2020. Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 de respondenți din tot atâtea gospodării.
Barometrul urban a fost dezvoltat în cadrul proiectului de elaborare a Politicii Urbane a României, derulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Banca Mondială, în cadrul unui acord de asistență tehnică
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2020
