Asociaţiile de proprietari sunt alarmate de ineficienţa demersului de expertizare şi consolidare a imobilelor cu grad de risc seismic ridicat în condiţiile în care doar 21 de imobile din cele 187 din Bucureşti, încadrate la categoria pericol public, au fost introduse în programul MDRAP în 2014.
Astfel din 1998 până în prezent au fost consolidate 40 de clădiri din Bucureşti, în timp ce 187 au fost etichetate drept pericol public în cazul unui cutremur major, alte 185 intră la categoria I de risc seismic de prăbuşire iar alte 400 de imobile sunt încadrate la clasele II şi III de risc seismic cu posibile avarii nestructurale semnificative în caz de cutremur, potrivit unui comunicat al Liga Habitat.
Principalele dificultăţi întâmpinate pe parcursul implementării lucrărilor de consolidare, identificate de asociaţiile de locatari, sunt: faptul că nu se pun la dispoziţie locuinţe pe perioada consolidării pentru locatarii construcţiilor aflate în lucrări, nu se respectă termenele de executare a lucrărilor de consolidare, nu se raportează transparent motivele întârzierilor.
Dintre măsurile care ar putea creşte eficienţa procesului, reprezentanţii asociaţiilor de proprietary sugerează că acolo unde cheltuielile sunt echivalente cu cele ale unei construcţii noi trebuie să se ia în calcul posibilitatea demolării şi reconstrucţiei. De asemenea, o atenţie deosebită trebuie acordată proprietarilor foarte în vârsta, motivarea acestora pentru a intra în programul de consolidare fiind foarte dificilă.
Frecvenţa cutremurelor de peste 4 grade a crescut de la două cutremure în 2010 la treisprezece cutremure în 2014. De la începutul anului au avut loc deja trei cutremure cu magnitudinea de peste 4 grade.
Un raport al Curţii de Conturi de la începutul anului arată un ritm al consolidărilor de 1,2 clădiri pe an, astfel pentru consolidarea tuturor clădirilor ar fi necesari 154 de ani.