Primăria Capitalei urmează să lanseze în jurul datei de 1 octombrie licitaţia pentru întocmirea planului urbanistic zonal care va reglementa terenul „Esplanada” din centrul Bucureştiului.
Realizarea acestui PUZ nu ar trebui să dureze mai mult de 6 luni, ne-a declarat Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Bucureştiului.
Pasul următor spre concretizarea investiţiilor publice propuse pentru acest teren va consta în elaborarea studiilor de fezabilitate.
Astfel, pe terenul de 10,7 hectare, delimitat de Bd. Unirii, Str. Nerva Traian, Bd. Octavian Goga, şi Bd. Mircea Vodă, este propusă realizarea unui mare ansamblu urbanistic. Acesta ar îngloba pe de o parte proiectul Cartierului pentru Justiţie, care va ocupa o suprafaţă de 4 hectare, în timp ce pentru restul terenului Primăria Capitalei vizează realizarea unui complex care va cuprinde o sală de concerte, clădiri de birouri, precum şi amenjarea de parcări si spaţii verzi.
Doar construirea Cartierul pentru Justiţie ar necesita investiţii de circa 270 milioane de euro, potrivit ministerului de resort. Complexul ar urma să găzduiască noile sedii ale mai multor instituţii din sistemul de Justiţie: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoriile sectoarelor 2 şi 5, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.
Ministerul Dezvoltării Regionale se ocupă în prezent de întocmirea cadastrului pentru terenul pe care va fi construit Cartierul pentru Justiţie şi va realiza mai departe studiul de fezabilitate pentru Cartier. Cel mai probabil, Primăria Capitalei va întocmi la rândul său studiul de fezabilitate pentru restul obiectivelor propuse pe terenul Esplanada.
Chiar dacă noul PUZ nu va fi dedicat proiectului Cartierului pentru Justiţie, el va ţine cont şi de această componentă şi va trata în mod unitar întreaga suprafaţă a terenului “Esplanda”, precum şi vecinătăţile, ne-a explicat domnul Pătraşcu.
Cea mai mare parte din terenul Esplanada se află în proprietatea statului şi este administrată de Ministerul Dezvoltării Regionale. În urma retrocedărilor, mici fragmente din teren au ajuns însă în proprietatea unor persoane private. Acestea din urmă vor trebui ori să fie compensate pentru parcelele respective, ori, în ultimă instanţă, să fie expropriate, deoarece nu poate fi admisă construirea unor clădiri private cu parter şi un etaj în mijlocul ansamblului de clădiri publice, argumentează arhitectul şef al Capitalei.
Înainte de 1989, pe terenul cunoscut acum ca „Esplanada” ar fi trebuit să fie construită clădirea Operei Române “Cântarea României”. Proiectul a fost abandonat în 1989 la nivel de fundaţie. Ulterior, s-a încercat fără succes realizarea unui mare ansamblu de clădiri de birouri în regim de parteneriat public-privat, alături de compania ungară TriGranit. Venirea crizei a stopat însă proiectul înainte să se concretizeze ceva.