Ioan Rus, ministrul transporturilor
Până la începutul lunii decembrie, Master Planul General de Transport al României va fi transformat într-un document operaţional, după obţinerea avizului de mediu, a declarat ministrul transporturilor, Ioan Rus, în cadrul primei runde de dezbatere publică pe marginea MPGT, axată pe domeniului de transport rutier.
Master Planul, întocmit de compania americană AECOM, propune construirea unui număr restrâns de autostrăzi, cu o lungime de 656 km, în favoarea unei reţele extinse de drumuri expres, însumând peste 2.200 km. Autostrăzile vor presupune investiţii de aproximativ 6,6 miliarde de euro (fără TVA), iar drumurile expres încă 17,5 miliarde de euro.
Construirea unui kilometru de drum expres reprezintă o variantă mai ieftină cu aproximativ 25% faţă de un kilometru de autostradă, dar care oferă condiţii de trafic apropiate. Acest aspect este cu atât mai important cu cât resursele financiare de care dispune România sunt mult mai mici comparativ cu necesităţile de dezvoltare a infrastructurii. În plus, încă de la începutul lucrărilor la drumurile expres va fi rezervat terenul necesar pentru extinderea lor pe viitor la nivel de autostradă, etapizat şi având în vedere resursele şi nevoile de la momentul respectiv. „Drumul expres nu înlocuieşte ideea de autostradă, este o fază intermediară de la nimic la autostradă”, a explicat ministrul transporturilor.
De diferenţa de bani rezultată prin construirea de drumuri expres în loc de autostrăzi, vor putea primi finanţare mai multe proiecte, a adăugat domnul Rus.
Un grup de parlamentari din judeţele Argeş şi Vâlcea, precum şi reprezentanţii mai multor asociaţii ale transportatorilor au solicitat în cadrul dezbaterii modificarea Master Planului, astfel încât legătura dintre Sibiu şi Piteşti să fi realizată printr-o autostradă, nu drum expres, aşa cum este prevăzut acum, în timp ce legătura Comarnic – Braşov este stabilită la nivel de autostradă.
Aceştia au motivat că realizarea sectorului Sibiu-Piteşti la nivel de autostradă se poate realiza utilizând în mare parte fonduri europene, având în vedere că acesta se situează pe coridorul IV paneuropean de transport, pe ramura principală (TEN-T Core), spre diferenţă de Comarnic-Braşov, care se află pe ramura secundară (TEN-T Comprehensive) şi prin urmare ar beneficia de mai puţine fonduri europene. Pe de altă parte, pentru traficul rutier de marfă este mai convenabilă ruta Sibiu-Piteşti decât Comarnic-Braşov, au subliniat transportatorii.
Ministrul Transporturilor a argumentat că opţiunea pentru autostrada Comarnic-Braşov în defavoarea rutei Piteşti-Sibiu a fost stabilită în mod obiectiv, în baza analizării unor coeficienţi de eficienţă prin Modelul Naţional de Transport, un instrument creat special în acest scop. Pe de altă parte, interesul Europei în România, transpus prin coridoarele paneuropene, nu reprezintă neapărat şi interesul naţional al României, care rezultă din MPGT, a mai spus ministrul transporturilor.
Valoarea proiectelor şi implicit rentabilitatea acestora, a fost estimată în MPGT aplicând regula costului unitar pentru toate proiectele analizate. Astfel, costul de construcţie al unui kilometru de autostradă în zona de munte a fost stabilit la maxim 20 milioane de euro, coborând până la 4,5 milioane de euro în zona de câmpie. În acelaşi timp, costul unui kilometru de tunel de autostradă a fost fixat la maxim 27 milioane de euro, a precizat Marcel Boloş, director general AM POS T în cadrul Ministerului Transporturilor.
România va trebui să facă demersuri la Comisia Europeană, pentru ca aceasta să accepte fie ca fondurile europene să poată fi utilizate deopotrivă pentru reţeaua TEN-T Core, cât şi TEN-T Comprehensive, fie pentru trecerea autostrăzii Comarnic-Braşov din Ten-T Comprehensive în TEN-T Core, a adăugat domnul Boloş.
La momentul de faţă, în România sunt daţi în folosinţă 644 km de autostradă şi niciun kilometru de drum expres.
Dezbaterea publică pe marginea Master Planului se va încheia la sfârşitul lunii octombrie.