Pandemia și tranziția care ne așteaptă, rezultat al noilor tehnologii (inteligenței artificiale) și schimbării de climă, împart societatea, mediul de afaceri, în câștigători și perdanți, se arată într-un raport al BNR.
Analiștii BNR atrag atenția: ”Clivaje mari pot distruge țesutul social și economic în lipsa unor politici publice deștepte, pot cauza mari anomii sociale, pot șubrezi democrația”.
Anomiile sociale înseamnă dezordine, dezorganizare și, la extremis, haos.
Cu numai 31% din PIB venituri (fiscale și nefiscale) ale bugetului public în anii ce vin am fi ”dezarmați” în viitorul nu îndepărtat, am fi copleșiți de nevoi de bază, mai avertizează analiștii BNR.
Ei consideră că este nevoie de mai multă solidaritate, inclusiv politică, în societatea românească pentru a evita fracturi majore, pentru a face față la un viitor cu mari incertitudini și provocări.
Incertitudinile rămân ridicate în evoluția pandemiei
Economiile lumii au început să se adapteze gradual la noile condiții impuse de pandemia COVID-19.Totuși, evoluția situației sanitare rămâne critică din punct de vedere al perspectivelor.
Dezvoltarea soluțiilor medicale a contribuit semnificativ la îmbunătățirea așteptărilor cu privire la constrângerile exercitate de evoluția situației medicale asupra activității economice. Însă, progresele realizate în campaniile de vaccinare sunt neuniforme la nivelul țărilor, majoritatea aflându-se în faze incipiente ale acestui proces.
Semnalele timpurii ale experienței Israelului sugerează că numărul infectărilor noi ar putea fi redus drastic într-o perioadă relativ scurtă de timp, concomitent cu relaxarea treptată a restricțiilor de distanțare socială.
Pe fondul progresului lent al campaniilor de vaccinare în multe alte țări ale lumii și al riscului apariției unor tulpini noi, mult mai rezistente la vaccinurile deja dezvoltate, incertitudinile rămân ridicate.
Cu toate acestea, exemplul Israelului contribuie la consolidarea așteptărilor, în general favorabile, asupra perspectivelor de revenire a economiilor.
Deși există optimism referitor la redresarea economică mondială, persistă totuși o serie de necunoscute care ar putea avea un impact negativ asupra acesteia: cât de mult durează imunitatea la vaccin și cât de mult este redusă eficacitatea vaccinurilor de pe piață de apariția unor noi tulpini.
Campaniile de vaccinare prind contur in multe state din lume și încep să se vadă semne clare care atestă eficiența vaccinurilor. Cu toate acestea, guvernele incep să ia măsuri de restricție pentru a putea degreva sistemele sanitare și a reduce numărul de decese, până când se va atinge imunitatea colectivă prin vaccinare sau post infecțios. În UE, la acest moment, guvernele implementează măsuri restrictive pentru controlul crizei sanitare, însă în general de un nivel mai scăzut decât cel din primăvara anului 2020, când a fost impus lockdown generalizat în aproape toate statele.
Cât de mult ne putem baza pe ajutorul de la Uniunea Europeană
Deocamdată, UE traversează faza de tranziție, de la tratarea pandemiei prin vaccinare, către asigurarea unei redresări robuste, inclusive și durabile.
Planul NGEU, de 750 miliarde euro, are două atribute importante:
(i) este un program de cinci ani – adică, nu este doar pentru redresarea pandemică, ci și pentru asigurarea rezilienței zonei euro și a UE, în general, și
(ii) asigură o finanțare comună pentru toate statele membre, reunind riscurile suverane naționale și împărțind, indirect, o parte din povara costurilor pandemiei.
Implementarea PNRR poate fi neuniformă și chiar întârziată, pe ansamblul UE, dacă situația devine complicată de câteva circumstanțe, cum ar fi:
(i) retragerea prematură a stimulilor fiscali, înainte ca redresarea să fie robustă, inclusivă și durabilă;
(ii) inabilitatea autorităților locale de a-și reforma la timp capacitate administrativă de gestionare a proiectelor PNRR și de coordonare a finanțărilor din MRR, accentuată de precaritatea gradului redus de bunăstare la nivel local, ceea ce face, practic, imposibilă atingerea țintelor privind tranziția digitală și cea verde;
(iii) absența unei dimensiuni europene coordonate a politicilor industriale din cauza unei insuficiente coordonări a politicilor industriale pe termen mediu și lung.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2021
