Gabriel Budescu, directorul general al CNIR și Ștefan Ioniță, președinte al CA CNIR și director execuitiv al CESTRIN
Un nou conflict a apărut la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), de data aceasta pe tema Modelului Național de Transport, instrument de lucru indispensabil pentru proiectele de transport.
Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a sesizat Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliul de Administrație cu privire la „indiciile temeinice de incompatibilitate funcțională” în care s-ar afla doi dintre administratorii companiei, Ștefan Ioniță și Ion Cosmin Petrescu.
Gabriel Budescu invocă situații în care cei doi ar fi acționat, din funcțiile deținute în cadrul CNAIR, în chestiuni care priveau direct interesele și proiectele CNIR.
La rândul său, Ștefan Ioniță, director executiv CESTRIN, arată că funcție sa în cadrul CNAIR a fost cunoscută către de toate părțile la data selectării sale drept președinte al Consiliului de Administrație al CNIR.
Redăm mai jos opiniile celor două părți.
Gabriel Budescu, directorul general al CNIR
„Domnii Ștefan IONIȚĂ și Ion-Cosmin PETRESCU exercită simultan mandate de administratori ai C.N.I.R. S.A. și funcții de conducere în cadrul C.N.A.I.R. S.A., domnul Ștefan IONIȚĂ fiind Director Executiv al CESTRIN, structură a C.N.A.I.R. S.A., iar domnul Ion-Cosmin PETRESCU ocupând funcția de Director General Adjunct al C.N.A.I.R. S.A.
Indiciile semnalate nu rezultă însă numai din această suprapunere de funcții, ci și din situații concrete în care cei doi administratori au acționat din funcțiile de conducere deținute în cadrul C.N.A.I.R. S.A. în chestiuni care priveau direct interesele și proiectele C.N.I.R. S.A., exemplele prezentate în continuare arătând de ce dubla calitate a depășit, în anumite împrejurări, nivelul unui risc pur teoretic.
Directorul General al CNIR SA, Gabriel Budescu, a sesizat Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliul de Administrație ale CNIR SA cu privire la indiciile temeinice de incompatibilitate funcțională în care se află doi membri ai Consiliului de Administrație aspect ce poate denatura deciziile adoptate prin prisma voturilor exprimate de către aceștia.
Prin prisma contractului de mandat domnii Ștefan IONIȚĂ și Ion Cosmin PETRESCU au acceptat sub semnătură, în fața notarului, mandatele de administrator la CNIR SA, în deplină cunoștință de cauză, deși în contractul de mandat se prevede clar că ,,Mandatarului îi sunt interzise orice activități în beneficiul unor societăți/companii concurente, altor persoane juridice cu același domeniu de activitate sau altor persoane ce se află în relații de comerț cu Societatea”.
În cazul domnului Ștefan IONIȚĂ, situația Modelului Național de Transport este poate cea mai relevantă, deoarece aceeași persoană exercită funcția de Director Executiv al CESTRIN, structura C.N.A.I.R. S.A. care administrează Modelul și gestionează accesul la acesta, fiind în același timp administrator al C.N.I.R. S.A. și, din 26 martie 2025, Președinte al Consiliului de Administrație al companiei care are nevoie de acces la același instrument pentru dezvoltarea propriilor proiecte.
„Modelul Național de Transport este principalul instrument folosit de România pentru a înțelege cum se deplasează oamenii și mărfurile, pentru a analiza nevoile de mobilitate și pentru a prioritiza investițiile în infrastructură. Dezvoltat și utilizat de MTI, modelul stă la baza fundamentării deciziilor strategice, inclusiv a Programului Investițional 2021–2030”.
Deși CNIR a solicitat în mod repetat acces la Modelul Național de Transport încă din 14 iunie 2024, domnul Ștefan IONIȚĂ în calitate de Director Executiv CESTRIN nu a dat curs acestora, mai mult, la propunerea și sub semnătura acestuia, începând cu anul curent accesul a fost condiționat de plata unor tarife semnificative, astfel, CNIR, Companie al cărei administrator și Președinte al Consiliului de Administrație este, ajunge să plătească peste 2,2 milioane lei, din care 1.315.028 Lei, pentru acces la Modelul Național Național de Transport în cazul proiectului strategic Drum de mare viteză București-Giurgiu (Studiu de Fezabilitate), respectiv aproape 892885 Lei pentru Autostrada A13 Brașov-Bacău (Finalizare Studiu de Fezabilitate).
În cazul domnului Ion Cosmin PETRESCU, conflicul a fost consumat prin avizarea documentației pentru exproprierea imobilelor situate pe amplasamentul secțiunii II Miercurea Nirajului-Leghin a autostrăzii A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț, inclusiv a loturilor 1B Miercurea Nirajului-Sărățeni și a lotului 2C Pipirig-Vânători Neamț, rămase în implementare la CNAIR SA. Ulterior domnul Ion Cosmin PETRESCU, sub propria semnătură, din poziția de Director General Adjunct al C.N.A.I.R. S.A., inclusiv în numele Directorului General, a solicitat Companiei pe care o administrează, CNIR, să nu fie emisă Decizia de expropriere pentru loturilor 1B și 2C, fără să fie indicată o justificare tehnică sau procedurală. Astfel, contrar obligației de exercitare a mandatului cu loialitate, în interesul exclusiv al societății pe care o administrează, domnul Ion Cosmin PETRESCU a solicitat încălcarea dispozițiilor legale în privința exproprierilor.
Având în vedere cele de mai sus, Directorul General a înaintat atât Adunării Generale a Acționarilor, cât și Consiliului de administrație ale CNIR sesizarea privind indiciile temeinice de incompatibilitate, ce a făcut obiectul punctului 8 din HCA nr. 116/3.09.2026, urmând ca cei îndreptățiti să ia masurile ce se impun.
Topul Drumarilor – Primele 100 firme cu activitate de constructii drumuri si autostrazi
În ceea ce privește punctul 9 al aceleiași Hotărâri, acesta vizează poziția exprimată de către domnul Ioniță ȘTEFAN cu privire la sesizare, poziție despre care Consiliul de Administrație a luat act, însă fără a și-o însuși.
Cele două exemple prezentate mai sus – situația Modelului Național de Transport și cea a procedurilor de expropriere pentru Autostrada A8 – nu sunt manifestări izolate, ci reflectă un tipar recurent, generat de exercitarea simultană a unor funcții de conducere în cadrul C.N.A.I.R. S.A. de către persoane care au, concomitent, obligația legală și contractuală de a acționa exclusiv în interesul C.N.I.R. S.A.
Prezentele exemple nu epuizează indiciile avute în vedere la elaborarea sesizării, rămânând disponibile detalii suplimentare la solicitare”.
Ștefan Ioniță, președinte al CA CNIR și director execuitiv al CESTRIN
„În primul rând, la momentul participării mele la procedura de selecție pentru Consiliul de Administrație al C.N.I.R., situația mea profesională era cunoscută și declarată. Am prezentat autorității publice tutelare și consultantului implicat în procedura de selecție informațiile relevante privind activitatea mea profesională, inclusiv funcția exercitată în cadrul C.N.A.I.R./CESTRIN. Prin urmare, aceasta nu reprezintă o împrejurare apărută ulterior numirii mele și nici un element profesional necunoscut celor care au organizat și desfășurat procedura de selecție.
Consider relevant și faptul că procedura de selecție și numire a administratorilor C.N.I.R. a făcut obiectul verificărilor realizate în cadrul mecanismului PNRR, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, cu privire la respectarea cerințelor de transparență, competitivitate și guvernanță corporativă. Nu susțin că această verificare echivalează cu o certificare individuală și definitivă asupra oricărei situații juridice care m-ar putea privi. Relevanța ei constă în faptul că procedura prin care am fost selectat nu a fost una lipsită de control extern, iar situația mea profesională era cunoscută și declarată în cadrul acesteia.
În opinia mea, existența unei eventuale incompatibilități, a unui conflict de interese sau a unei încălcări a obligației de loialitate nu poate fi prezumată în abstract numai din faptul că exercit o funcție în cadrul C.N.A.I.R./CESTRIN și, în același timp, un mandat de administrator al C.N.I.R. O asemenea concluzie ar trebui raportată la o situație concretă, la existența unui interes efectiv divergent, la conduita persoanei analizate și la norma juridică pretins încălcată.
Raportul dintre C.N.A.I.R. și C.N.I.R.
C.N.A.I.R. și C.N.I.R. sunt persoane juridice distincte, cu atribuții, structuri de conducere și responsabilități proprii. Această separare este reală și trebuie respectată. Distinct însă nu înseamnă, prin definiție, antagonist.
Arhitectura instituită prin O.U.G. nr. 55/2016 presupune o continuitate funcțională între cele două societăți. Proiectele pot fi transferate de la C.N.A.I.R. către C.N.I.R. pentru implementare, împreună cu documentația și informațiile necesare continuării acestora, iar după realizarea investițiilor infrastructura este transferată către C.N.A.I.R. pentru administrare, exploatare și întreținere.
Din acest motiv consider firească și dezirabilă colaborarea tehnică dintre cele două companii încă din etapele de proiectare și implementare. Soluțiile tehnice dezvoltate și realizate astăzi prin proiectele C.N.I.R. vor trebui ulterior exploatate și întreținute în rețeaua administrată de C.N.A.I.R. Este normal ca instituția care va administra infrastructura pe termen lung să poată contribui, în limitele propriilor competențe, cu experiență tehnică și informații relevante.
O asemenea colaborare nu diminuează autonomia niciuneia dintre societăți și nu presupune substituirea atribuțiilor uneia de către cealaltă. Cele două instituții pot rămâne perfect distincte juridic și managerial și, în același timp, pot coopera tehnic în interesul infrastructurii publice.
În opinia mea, colaborarea este de dorit; radicalizarea unor divergențe personale punctuale nu este. Existența unor poziții diferite într-un proiect, într-un litigiu sau într-o anumită procedură nu transformă automat raportul general dintre cele două societăți într-unul de adversitate și cu atât mai puțin dovedește, prin ea însăși, existența unui „conflict structural de loialitate”.
Modelul Național de Transport și Modelul administrat prin CESTRIN
Există două instrumente tehnice diferite, adesea confundate în sesizare:
Modelul Național de Transport, aflat în gestionarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (M.T.I.) – acesta este modelul menționat în caietul de sarcini al procedurii de achiziție C.N.I.R. pentru proiectul București–Giurgiu, secțiunea 2.4.5, ca obligație a Beneficiarului (C.N.I.R.) față de Prestator.
Modelul de Transport Rutier, administrat de C.N.A.I.R. prin CESTRIN – o resursă tehnică distinctă, dezvoltată pentru activitatea C.N.A.I.R. și pentru solicitări externe, în condițiile aprobate de C.N.A.I.R.
Corespondența tehnică CESTRIN a precizat expres că cele două modele sunt distincte. Sesizarea Directorului General suprapune însă obligația asumată de C.N.I.R. față de Prestator — privind modelul M.T.I., prevăzut în caietul de sarcini — cu necesitatea ulterioară a Modelului CESTRIN, tratate ca și cum ar fi unul și același instrument. Tocmai această suprapunere stă la baza acuzației și, în opinia mea, explică de ce sesizarea nu are un fundament legal solid.
Situația concretă a Autostrăzii București–Giurgiu
Consider relevant și un fapt public recent.
Potrivit informațiilor comunicate public de C.N.I.R. și preluate de presa centrală, pentru Autostrada București-Giurgiu proiectantul a elaborat șapte variante de traseu, iar C.N.I.R. a intrat în etapa analizei multicriteriale pentru selectarea variantelor care urmează să fie aprofundate. Printre criteriile prezentate public se regăsesc inclusiv legăturile de trafic, alături de elemente tehnice, economice și de mediu.
În același timp, accesul C.N.I.R. la Modelul de Transport Rutier administrat prin CESTRIN nu fusese finalizat.
Nu susțin prin aceasta că studiile de trafic nu sunt necesare, că proiectantul nu utilizează alte instrumente tehnice sau că Modelul CESTRIN nu ar putea fi util proiectului. Aceste chestiuni trebuie apreciate de specialiști pe baza documentației tehnice.
Constat însă un fapt obiectiv: nefinalizarea accesului la Modelul CESTRIN nu a împiedicat continuarea activității de proiectare, elaborarea variantelor de traseu și parcurgerea etapelor de selecție a acestora.
Din acest motiv cred că trebuie făcută o distincție între utilitatea pe care accesul la o anumită resursă tehnică o poate avea pentru proiect și afirmația că lipsa accesului la acea resursă ar fi blocat ori ar fi făcut imposibilă continuarea proiectului.
Tarifele aferente serviciilor CESTRIN
Tarifele aplicabile serviciilor tehnice aferente Modelului administrat prin CESTRIN nu au fost stabilite de mine și nici discreționar la nivelul CESTRIN.
Grila tarifară a fost avizată de Consiliul de Administrație al C.N.A.I.R. prin Hotărârea nr. 4/31.03.2026, pct. 10, și aprobată ulterior de Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor C.N.A.I.R. prin Hotărârea nr. 7/23.04.2026, pct. 2.
CESTRIN nu are personalitate juridică distinctă și nu stabilește autonom aceste tarife, ci aplică cadrul procedural și tarifar stabilit la nivelul C.N.A.I.R.
În consecință, aplicarea unei grile aprobate de organele societare competente ale C.N.A.I.R. nu reprezintă o condiție stabilită personal de Directorul Executiv CESTRIN.
De asemenea, din documentele aflate la dispoziția mea rezultă că accesul C.N.I.R. la această resursă tehnică pentru proiectul București–Giurgiu nu s-a concretizat prin finalizarea și semnarea contractelor de prestări servicii aferente. Nu formulez o concluzie asupra motivelor pentru care acestea nu au fost finalizate; este un aspect factual care poate fi verificat în evidențele instituționale.
În concluzie, nu mă opun verificării niciunuia dintre aspectele sesizate și consider firesc ca orice posibilă problemă privind exercitarea mandatului unui administrator să fie analizată atunci când există elemente concrete care justifică acest lucru.
Contest însă transformarea unor împrejurări cunoscute încă de la momentul selecției mele, a raporturilor instituționale dintre două companii ale statului și a unor divergențe punctuale de natură tehnică sau administrativă într-o prezumție generală de incompatibilitate sau de „conflict structural de loialitate”.
Consider că interesul public este servit mai bine prin delimitarea clară a responsabilităților, colaborare tehnică și dialog instituțional decât prin construirea unei relații permanente de adversitate între C.N.A.I.R. și C.N.I.R.
Am transmis un punct de vedere documentat asupra acuzațiilor care mă privesc și rămân deschis oricărei verificări efectuate de organele competente. Faptele trebuie verificate individual, iar concluziile trebuie să rezulte din această verificare, nu să o preceadă.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
