Aplicarea standardelor naționale privind clădirile cu energie aproape zero (nZEB) este foarte diferită în țările Uniunii Europene, după cum se arată într-o nouă recenzie a Institutului European pentru Performanța Clădirilor (Buildings Performance Institute Europe – BPIE). Disparitățile arată că nu există o aliniere în raport cu obiectivele UE privind clima.
De la începutul anului 2021, toate clădirile nou construite în UE trebuie să fie cu consum aproape energie zero (nZEB), în conformitate cu articolul 9 din Directiva UE privind performanța energetică a clădirilor.
BPIE subliniază urgența ca standardele nZEB să fie puse în aplicare în mod temeinic și ambițios la nivel național, iar Comisia să asigure standarde consolidate în reviziile legislative ce vor fi făcute anul acesta.
Analiștii au identificat o diferență considerabilă între definiții și valorile utilizate pentru a determina nZEB-urile naționale.
Există, de asemenea, variații mari în metodologiile de calcul ale statelor membre, nivelurile necesare de performanță energetică pentru a atinge statutul nZEB și măsura în care cerințele de energie reziduală trebuie acoperite de energie regenerabilă.
Un număr de state membre depășesc criteriul de referință recomandat pentru a limita risipa de energie, în timp ce o minoritate este mai ambițioasă decât recomandările UE.
Cerințele naționale pentru energie regenerabilă în clădirile noi sunt chiar mai diverse, lăsând adesea loc pentru utilizarea unor cantități considerabile de combustibili fosili în clădirile noi.
Incepe construirea unei cladiri cu 25 de etaje in Bucuresti
Standardele nZEB actuale au fost, de fapt, calculate cu câțiva ani înainte de a deveni legea pentru toate clădirile la începutul anului 2021. Aceasta înseamnă că nu se bazează pe cele mai recente date privind costurile, care astăzi ar trebui să reflecte reduceri semnificative ale costurilor energiei regenerabile.
BPIE susține că redeschiderea dosarului legislativ EPBD oferă o oportunitate importantă pentru Comisia Europeană de a se asigura că metodologia utilizată pentru stabilirea cerințelor nZEB este actualizată și consolidată în toate statele membre și să introducă un nou standard care să impună ca toate clădirile nou construite începând cu din 1 ianuarie 2030 (cel mai recent) să fie ”energie pozitivă / carbon net-zero” pe parcursul ciclului lor de viață.
La rândul lor, statelor membre li se recomandă să pună în aplicare principiul „eficiența energetică mai întâi” și să își corecteze standardele nZEB în ceea ce privește cerințele de performanță energetică în conformitate cu criteriile de referință ale Comisiei.
În plus, statele membre trebuie să respecte cerințele din Regulamentul de guvernanță pentru a raporta progresele (până în martie 2023) privind punerea în aplicare a standardelor nZEB în construcții și să o asocieze cu raportarea privind strategiile de renovare pe termen lung.
De asemenea, trebuie îmbunătățite transparența și disponibilitatea informațiilor despre performanța energetică și cerințele de energie regenerabilă, precum și valorile pentru clădirile noi.
Revizuirea EPBD din acest an este o oportunitate importantă nu numai pentru a se asigura că statele membre implementează corect legislația existentă, ci și pentru a pune Europa pe o traiectorie către clădiri cu energie pozitivă până în 2030, clădiri care produc mai multă energie decât consumă.
„Standardele naționale nZEB consolidate și implementarea riguroasă sunt un ingredient cheie pentru atingerea obiectivelor climatice mai largi ale Europei pentru 2030 și 2050, precum și un confort sporit și bunăstare pentru ocupanți și securitate pe termen lung pentru investitori”, spune Oliver Rapf, director executiv al BPIE.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2021
Cred ca era bine sa fii discutat si cu noi, cei din UTCB, despre acest subiect, inainte de publicarea acestui articol „neclar”. Avem noutati importante si cu impact major asupra pietei cladirilor din Romania. Va stam la dispozitie pentru clarificari.