Schimbările propuse pentru protejarea monumentelor istorice au atras mai multe observații din partea opiniei publice.
Ca urmare, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a făcut mai unele clarificări.
El a subliniat faptul că modificările au fost preluate din legislația franceză, unde nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului.
„Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul «mafia imobiliară» sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii.
De asemenea, acesta a mai menționat că trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii ar trebui să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin.
Vă amintim că Ministerul Culturii a lansat, săptămâna aceasta, în consultare proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Modificările urmăresc debirocratizarea, digitalizarea, responsabilizarea profesioniștilor și actualizarea procedurilor, în concordanță cu realitatea socială.
Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice Multe din obiectivele aflate pe Lista monumentelor istorice, ce atinge cifra de 30.000, nu au coordonate exacte, ci poziții aproximative. Din acest motiv, beneficiază de același statut de monument istoric atât clădiri cu reală valoare culturală, cât și construcții moderne, recente sau chiar nocive, din proximitatea acestora.
Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale face referire strict la aceste construcții moderne, fără a atinge monumentele istorice care beneficiază de protecție legală suplimentară.
Spre exemplu, demolarea unui monument istoric reprezintă o faptă de natură penală.
Intervențiile simple asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se află în zone protejate, vor primi aviz de la Direcțiile Județene pentru Cultură în baza documentației elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil. Se elimină procedura de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Astfel se simplifică procedura și se scurtează timpul de așteptare pentru beneficiari.
În lipsa acestor modificări, Legea nr. 422/2001 prevede, de exemplu, ca în cazul în care un proprietar dorește repararea acoperișului unei clădiri care nu este monument istoric, dar se află în zona de protecție a unui monument istoric, să fie obligat să obțină un aviz din partea unei comisii formate din arhitecți, arheologi, restauratori, istorici.
Prin urmare, cetățenii pot aștepta și ani pentru a obține un aviz ca să facă o simplă reparație a clădirii pe care o au în proprietate, clădire care nu este de patrimoniu.
Debirocratizare şi digitalizare
Procesul de Debirocratizare şi Digitalizare are mai multe componente și prevede ca pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, dar se găsesc în ansambluri și situri, proprietarii vor fi nevoiți să solicite exercitarea dreptului de preempţiune de la Direcțiile Județene pentru Cultură și nu de la Ministerul Culturii (de ex. Clădiri fără valoare culturală din centrele istorice ale orașelor Cluj-Napoca, Oradea etc.).
În vederea simplificării legislației primare, mai ales că urmează să fie implementat Valul Renovării din cadrul PNRR, reglementarea va fi la nivel terțiar al atribuțiilor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și cele ale Comisiilor zonale ale monumentelor istorice.
Se va oferi posibilitatea de a emite avizele și atestatele în baza unor documentații depuse exclusiv în mediul digital, în sisteme informatizate, precum și dacă documentațiile prezintă semnătura electronică calificată a elaboratorului/ emitentului.
Totodată, modificarea actului normativ susţine responsabilizarea profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural imobil.
Chiar şi până acum, legislaţia privind protejarea monumentelor istorice impunea ca documentaţia să fie realizată de astfel de profesionişti.
„Cred că trebuie să mergem spre interesul cetățeanului și simplificarea procedurilor mai ales în cazul clădirilor care nu sunt monument istoric”, a completat ministrul Culturii.
Citiți despre modificările Legii nr. 422/2001 aici (https://www.arenaconstruct.ro/modificari-pentru-monumentele-istorice-pug-uri-vanzare-digitalizare-si-autorizatii/ )
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2021
