Cseke Attila, ministrul interimar al Dezvoltării
Deoarece România intră pe ultima sută de metri în ceea ce privește implementarea investițiilor PNRR, un nou proiect de lege ar permite comisiilor de recepţie să poată admite recepţia lucrărilor esenţiale şi să suspende exclusiv recepţia lucrărilor auxiliare nefinalizate, strict delimitate din punct de vedere tehnic, fizic şi valoric.
Astfel, ar putea fi considerate finalizate și acceptate la plată obiectivele de investiţii realizate în proporţie covârşitoare, iar în acest fel, investițiile să nu rămână blocate din cauza unor rigidităţi procedurale care nu afectează siguranţa şi funcționalitatea acestora, după cum arată un proiect de lege depus în Senat de către Cseke Attila, ministrul interimar al Dezvoltării.
Mecanismul recepției lucrărilor esențiale
În mod expres, nicio lucrare care influențează rezistența și stabilitatea construcției, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea, protecția mediului, siguranța în exploatare sau eficiența energetică nu poate fi încadrată în categoria lucrărilor auxiliare. Prin urmare, mecanismul propus nu permite sub nicio formă „recepționarea unor construcții neterminate”, ci exclusiv separarea unor lucrări secundare, fără impact asupra funcționalității și siguranței obiectivului de investiții.
Pentru a preveni orice utilizare abuzivă a acestui mecanism, legea instituie garanții cumulative. Încadrarea lucrărilor se realizează printr-o notă tehnică elaborată cu participarea beneficiarului, proiectantului general, proiectanților de specialitate, verificatorilor de proiecte atestați, executantului și dirigintelui de șantier, fiecare asumându-și răspunderea profesională corespunzătoare.
Totodată, valoarea lucrărilor auxiliare este limitată la maximum 5% din valoarea contractului, tocmai pentru a menține caracterul excepțional al procedurii și pentru a preveni orice posibilitate de utilizare a acesteia ca mecanism de finalizare formală a unor investiții insuficient executate. Acest prag asigură faptul că investiția este, în esență, finalizată, iar lucrările rămase au caracter strict marginal.
Termene pentru finalizarea lucrărilor auxiliare
De asemenea, se instituie obligația finalizării lucrărilor auxiliare într-un termen de maximum 120 de zile de la data recepției lucrărilor esențiale, termen care are rolul de a preveni perpetuarea unor situații provizorii și de a garanta închiderea rapidă și completă a investiției. Prelungirea acestui termen este permisă exclusiv în situații obiectiv justificate, independente de voința beneficiarului sau a executantului.
În mod suplimentar, proiectul reglementează situațiile frecvent întâlnite în practică privind întârzierea realizării branșamentelor definitive la rețeaua de energie electrică sau la alte utilități. În aceste cazuri, recepția poate fi realizată în prezența unor soluții tehnice provizorii funcționale, cu condiția demonstrării demersurilor efectuate pentru realizarea racordării definitive și a respectării tuturor cerințelor de siguranță și securitate în exploatare.
Clauza suspensiva, eliminata dintr-un contract prin decizia instantei
Asigurarea finalizării integrale a investițiilor
Un element esențial al reglementării îl constituie faptul că aceasta nu permite sub nicio formă finalizarea fictivă a unor investiții neterminate și nu conduce la situații în care construcțiile rămân nefinalizate pe termen nedefinit. Dimpotrivă, legea instituie obligația clară de finalizare integrală a tuturor lucrărilor autorizate, inclusiv a celor auxiliare, precum și mecanisme de sancționare în cazul nerespectării termenelor stabilite.
În esență, prezenta inițiativă legislativă urmărește să asigure un echilibru între două imperative de interes public: pe de o parte, menținerea standardelor de calitate și siguranță în construcții, iar pe de altă parte, evitarea blocării nejustificate a investițiilor publice aproape finalizate și accelerarea absorbției fondurilor disponibile. Soluțiile propuse nu reduc exigențele de calitate, nu afectează siguranța construcțiilor și nu diminuează responsabilitățile profesionale ale actorilor implicați în procesul de construire, ci introduc un instrument procedural necesar pentru eficientizarea implementării investițiilor publice.
Reglementări speciale pentru infrastructura feroviară
Un element distinct al prezentei reglementări îl constituie adaptarea cadrului de recepție pentru investițiile de infrastructură feroviară de interes național, în considerarea complexității tehnice și a extinderii geografice a acestor proiecte.
În cazul lucrărilor de modernizare, reabilitare sau construire a infrastructurii feroviare, organizarea recepției exclusiv la finalizarea integrală a tuturor lucrărilor poate conduce la întârzieri semnificative în punerea în exploatare a unor tronsoane funcționale, deși acestea au fost executate și verificate pe faze de execuție, în conformitate cu standardele tehnice aplicabile.
Prin urmare, se instituie posibilitatea recepției pe faze de execuție corespunzătoare specialităților de lucrări sau pe sectoare/loturi de infrastructură, fără ca aceste recepții să echivaleze cu recepția la terminarea lucrărilor în sensul Legii nr. 10/1995 și fără a afecta obligația executantului de finalizare integrală a obiectivului de investiții.
Acest mecanism răspunde specificului tehnic al infrastructurii feroviare, unde interoperabilitatea, siguranța circulației și continuitatea exploatării impun verificări etapizate, dar nu justifică blocarea punerii în funcțiune a unor componente finalizate și conforme.
Structura comisiei de recepție este adaptată acestui regim special, incluzând reprezentanți ai investitorului, ai ordonatorului principal de credite, specialiști de domeniu și supervizorul lucrărilor, asigurând astfel un nivel adecvat de control tehnic și financiar în fiecare etapă de execuție.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
