Adrian-Ionuţ Gâdea, secretar de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale, ne explică rolul şi etapele derulării Programului National pentru Dezvoltare Locala, etapa a II-a
De-a lungul guvernărilor din România post-decembristă s-au derulat mai multe programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel local. Totuşi, din lipsa unei strategii unitare, precum şi din alte motive proiectele nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor.
În anul 2013, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 28 a luat naştere Programul Naţional de Dezvoltare Locală, program ce avea să cumuleze tentativele anterioare şi să introducă noi direcţii de dezvoltare locală. La acea vreme, Ministerul Dezvoltării, autoritatea care coordonează PNDL, era condus de Liviu Dragnea, vicepremier în Guvernul Ponta.
Adrian-Ionuţ Gâdea, secretar de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale, ne-a declarat: „Până în anul 2013 au existat câteva acte normative în baza cărora se finanţau alimentări cu apă, reabilitări şi modernizări de drumuri, baze sportive etc. Programul Naţional de Dezvoltare Locală a venit şi a unit sub aceeaşi umbrelă toate aceste programe, iniţiate pe diverse acte normative. OUG nr. 28 din 2013, în baza căreia s-a înfiinţat PNDL, centralizează toate aceste investiţii la nivel naţional”.
Abordarea unitară pe care o propune PNDL reprezintă un avantaj pentru eficienţa proiectelor de dezvoltare. Până în anul 2013, autorităţile locale s-au confruntat cu multe dificultăţi din cauza alocărilor haotice. Ba mai mult, susţine secretarul de stat Adrian-Ionuţ Gâdea, există cazuri concrete în care investiţia a fost întârziată de abordarea defectuoasă.
„Din acest punct de vedere, programul a fost foarte bun. În primul rând, PNDL se concentrează pe finalizarea obiectivelor deja începute. Ulterior, PNDL asigură toată suma necesară pentru realizarea obiectivelor noi, astfel încât să nu existe probleme după încheierea procedurii de licitaţie”, continuă demnitarul.
Contractele nefinalizate din Etapa I vor fi încheiate până în 2019, cel mult 2021
La început, pentru obiectivele finanţate prin PNDL se semnau contracte anuale. Totuşi, guvernanţii şi-au dat seama că un singur an nu este suficient pentru finalizarea investiţiilor, astfel că, începând cu anul 2015, s-a optat pentru semnarea contractelor multianuale. Cum unele dintre obiectivele primei etape din PNDL nu au fost încă finalizate, va exista o suprapunere între contractele din prima şi din cea de-a doua etapă a PNDL. Etapa II a început anul acesta, iar procedura pentru semnarea contractelor va fi demarată în luna aprilie.
„De ce contracte multianuale? Spre exemplu, dacă vorbim despre reabilitarea unei şcoli, execuţia durează 5-7 luni. Dar trebuie să ţinem cont că PNDL finanţează şi investiţii de anvergură, gen reabilitări şi modernizări de drumuri sau alimentări cu apă şi sisteme de canalizare. Pentru astfel de investiţii este nevoie de o perioadă mult mai lungă de timp, ţinând cont că execuţia poate dura 2, 3 sau chiar 4 ani. De aceea s-a optat pentru contractele multianuale”, explică secretarul de stat.
Contractele nefinalizate din Etapa I nu sunt foarte multe. Cel mai probabil, lucrările vor fi încheiate până în anul 2019. Este de menţionat că OUG 28/2013 prevede şi posibilitatea prelungirii termenului de finalizare cu încă doi ani.
„Pot apărea probleme în derularea licitaţiilor. Se pot depune tot felul de contestaţii, iar termenele de judecare se pot întinde pe perioade foarte lungi. Prin urmare, nu mai reuşeşti să termini obiectivul în 4 ani, cum prevede contractul. Atunci, putem prelungi termenul cu doi ani, astfel încât să fie finalizată investiţia. Totodată, mai există şi altfel de speţe, de genul constructorul dă faliment în timp ce investiţia se află în derulare. Autoritatea respectivă sistează lucrarea. Ulterior, trebuie să se facă o expertiză din care să rezulte restul de executat şi o procedură de licitaţie. Vorbim despre foarte mult timp pierdut şi despre mulţi paşi pe care o autoritate locală se vede nevoită să-i facă. Cine e de vină ? Ministerul, beneficiarul ?”, afirmă demnitarul.
Finanţarea se solicită de fiecare UAT direct la Minister
Pentru Etapa II din PNDL, potrivit actelor normative recente, vor fi contractate 9.500 de obiective. Dintre acestea, vor avea prioritate 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli, urmând să fie tratate cu întâietate unităţile fără autorizaţie de funcţionare. PNDL II este o etapă mult mai mare decât prima, subliniază Adrian-Ionuţ Gâdea.
Cum se obţine finanţarea ? Fiecare autoritate locală interesată întocmeşte documentaţia obiectivului pentru care doreşte alocarea financiară. În termenul de 30 de zile de la publicarea Legii bugetului de stat în Monitorul Oficial, edilii au trimis solicitari către MDRAPFE.
„Numărul solicitărilor nu este limitat. Putem avea 9.500 de solicitări, putem avea mai multe sau putem avea mai puţine. Spre exemplu, o unitate administrativ-teritorială poate veni cu trei solicitări – apă, canal şi o şcoală – în timp ce alta poate veni cu una singură sau chiar cu niciuna”, afirmă demnitarul.
Solicitarea conţine date referitoare la principalele capacităţi tehnice ale obiectivului, valoarea investiţiei şi la modalitatea în care se va face eşalonarea financiară.
Suma imensă de 30 de miliarde de lei credite de angajament şi lipsa unor criterii clare de alocare financiară au stârnit multe controverse în opinia publică. Totuşi, secretarul de stat Adrian-Ionuţ Gâdea respinge criticile şi vorbeşte despre maniera în care guvernanţii vor analiza solicitările, după centralizare: „Sunt nişte criterii în baza cărora se alocă aceste sume de bani, nu se face nimic la întâmplare. S-a tot vorbit despre acest PNDL că «30 de miliarde sunt prea mult» şi că «banii vor fi daţi pe cine ştie ce criterii». Criteriile sunt clare, suma nu este mare. România are nevoie de foarte multe investiţii pentru ca noi, cei care trăim şi muncim în această ţară, să avem apă potabilă de calitate, să avem sisteme de canalizare, şcoli reabilitate şi drumuri asfaltate. Nevoia României este mult mai mare decât aceste credite de angajament”.
Când s-a fundamentat bugetul pentru anul 2017 s-au avut în vedere solicitările depuse de UAT-uri în 2016. În 2016, UAT-urile au depus solicitări care se ridicau la o valoare totală de aproximativ 29 miliarde de lei. “Aşa s-a stabilit acest plafon de 30 de miliarde de lei credite de angajament”, subliniază demnitarul.
După centralizarea proiectelor, direcţia de specialitate din cadrul MDRAPFE va analiza solicitările, iar după analiza proiectelor, ministrul Dezvoltării va emite ordine pentru aprobarea obiectivelor de investiţii. Nu este obligatoriu ca numărul de UAT-uri să corespundă cu numărul de obiective finanţate, dat fiind că o localitate poate solicita alocări financiare pentru mai multe proiecte.
Prin urmare, subliniază domnul Gâdea, condiţiile de acces la finanţare sunt stabilite, pe de o parte, de analiza proprie a Ministerului şi, pe de altă parte, de actele normative privind PNDL. Deocamdată nu este estimat un termen limită pentru analiza solicitărilor.
„Ulterior, eu notific UAT-ul câstigător să vină să semneze contractul cu MDRAPFE şi, în acel moment, îi aduc la cunoştinţă că trebuie să se prezinte cu documentaţia de avizare a intervenţiei şi hotărârea de Consiliu Local prin care au aprobat indicatorii tehnico-economici. Urmează etapa în care analizăm documentaţia, pentru că analiza prealabilă nu este suficientă. Eu trebuie să mai analizez şi SF-ul, DALI-ul, precum şi alte documente ce sunt stipulate în OUG 28/2013”, afirmă demnitarul.
Acolo unde banii europeni nu pot fi accesaţi
Se ridică următoarea problemă: de ce Guvernul alege să folosească credite de angajament pentru proiectele de dezvoltare locală, când putea opta pentru o finanţare europeană nerambursabilă?
Secretarul de stat Adrian Ionuţ-Gâdea lămureşte acest aspect, afirmând că PNDL va fi util tocmai pentru proiectele ce nu pot accesa fonduri europene: „Eu mă concentrez asupra UAT ale căror şanse de a accesa aceste fonduri europene sunt fie foarte mici, fie nule. Spre exemplu, să vorbim despre proiectele privind alimentarea cu apă. Există localităţi care suferă din acest punct de vedere şi care au mai puţin de 2.000 de rezidenţi. Ei nu au nicio şansă să acceseze fonduri europene din cauza numărului prea mic de locuitori, aceasta fiind una dintre condiţiile trecute în ghidul de finanţare. Poţi lăsa acea localitate fără apă ?”.
Totodată, guvernanţii au trimis solicitări către toate instituţiile naţionale care gestionează fonduri europene, realizând astfel o hartă completă a finanţărilor din ţară. Astfel, va exista o corelare între alocări şi se va elimina riscul de a suprapune alocarea fondurilor guvernamentale cu alocarea fondurilor europene.
„Spre exemplu, în cazul în care un UAT a făcut o solicitare pentru o alimentare cu apă şi eu constat că acel UAT este cuprins în Programul Operaţional Infrastructură Mare, îl las acolo şi îl elimin din PNDL. Dacă nu fac asta, risc nu numai să atrag mai puţine fonduri europene, dar şi să dau naştere unor consecinţe urâte, în urma eliminării UAT-ului din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. Aceleaşi măsuri se vor aplica şi proiectelor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală”, continuă demnitarul.
Profilul UAT-ului care va primi bani din PNDL
În ceea ce priveşte profilul Unităţii Administrativ Teritoriale care va putea beneficia de finanţare prin PNDL pentru proiectele sale, Secretarul de stat din MDRAPFE, Adrian-Ionuţ Gâdea, ne-a spus:„Vor beneficia de fonduri PNDL acele UAT-uri care au solicitarea şi documentaţia în regulă şi care nu derulează proiecte pe fonduri europene. Acele UAT-uri care se încadrează în criteriile stabilite prin HG şi în analiza de specialitate pe care o face ministerul. Ne vom concentra pe investiţiile care au impact asupra întregii comunităţi – o alimentare cu apă, un drum asfaltat. Pe un drum asfaltat, circulă şi un copil, şi bunicul, pe când o bază sportivă limitează accesul. Totuşi, în cazul în care comunitatea respectivă dovedeşte că are apă, drumuri asfaltate şi scoli suntem dispuşi să construim şi acea bază sportivă. Degeaba vii cu solicitarea pentru reabilitarea unei şcoli, dacă în unitate mai sunt doar 10 copii. Este foarte important să cunoaştem situaţia reală. Merită sau nu făcută o investiţie ? Ministerul nu îşi permite să dea la o parte o solicitare care vizează sute de copii, pentru a finanţa o solicitare unde vorbim de câţiva copii. Există o transparenţă totală din partea Ministerului. PNDL este una dintre priorităţile vicepremierului Sevil Shhaideh”.
În primăvară se semnează contractele, în toamnă încep licitaţiile
Dacă vicepremierul Shhaideh a anunţat recent că semnarea contractelor va începe în luna aprilie, secretarul de stat Adrian-Ionuţ Gâdea crede că primele licitaţii ar putea fi demarate în toamnă. Totuşi, depinde de valoare şi de procedura aleasă pentru licitaţie.
„Interesul nostru este de a ne concentra foarte tare ca această analiză să fie făcută cât mai repede. În acelaşi timp, evaluarea trebuie să fie una corectă, pertinentă şi obiectivă. Îmi este greu să vă spun exact în cât timp, dat fiind că acum suntem încă în etapa de depunere a solicitărilor”, afirmă demnitarul.
În acest context, se ridică problema dacă direcţia de specialitate din MDRAPFE se va descurca cu valul de solicitări primite şi va reuşi să evalueze obiectiv proiectele propuse.
„În direcţie, colegii sunt repartizaţi pe judeţe, câte două fiecare, pentru ca ministerul să cunoască foarte bine situaţia din teritoriu. Este clar stabilit că atunci când vorbim de judeţul X, există o persoană Y responsabilă. Cu toate acestea, analiza se face pe judeţe, se face la nivel naţional. Responsabilii primesc documentaţiile, după care urmăresc derularea demersurilor. După încheierea contractului, urmează o altă procedură: UAT-ul respectiv începe lucrarea şi Ministerul, prin intermediul responsabililor, primeşte diverse documente pentru decontare şi pentru monitorizarea investiţiei. Însă analiza nu va fi făcută de responsabilii de judeţ pentru că aceasta trebuie să fie unitară, precum sunt şi criteriile în baza cărora se vor aloca aceste sume”, afirmă Adrian-Ionuţ Gâdea.
Nu ar mai trebui să existe probleme în teritoriu privind parcurgerea paşilor
Ministerul consideră că a făcut toţi paşii necesari pentru a-i îndruma pe reprezentanţii autorităţilor publice locale să depună proiecte spre finanţare prin PNDL.
Ba mai mult, vicepremierul Sevil Shhaideh a făcut mai multe vizite în teritoriu pentru a vorbi cu reprezentanţii locali despre PNDL. Până acum a fost în Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Neamţ, Bacău, Bistriţa, Mureş, Hunedoara, Buzău, Giurgiu, Galaţi, Satu Mare, Maramureş şi Iaşi.
„Noi am venit în sprijinul UAT-urilor. Am trimis o circulară către Instituţia Prefectului şi către Consiliul Judeţean, în care stipulam paşii necesari pentru elaborarea solicitărilor. Acesta a fost primul pas. De asemenea, pe site am postat mai multe precizări şi am postat modelul de solicitare. În plus, doamna ministru a dat curs tuturor invitaţiilor primite de la consiliile judeţene. Este vorba despre nişte întâlniri de lucru cu primarii, evenimente la care se ridică tot felul de întrebări şi în care vicepremierul prezintă PNDL, enumeră paşii de parcurs şi răspunde întrebărilor venite de la edili”, afirmă Adrian-Ionuţ Gâdea.
Datorită PNDL I avem astăzi localităţi cu drumuri, apă şi şcoli reabilitate
Demnitarul MDRAPFE a fost surprins de atitudinea negativă manifestată de o parte a opiniei publice privind etapa a II-a a PNDL şi alocarea sumei de 30 miliarde de lei, considerată fie exagerată, fie inoportună. Domnul Adrian-Ionuţ Gâdea respinge astfel de idei şi consideră că la baza acestor reacţii stă necunoaşterea, răutatea sau chiar invidia.
„Ne plângem că ne facem nevoile în fundul curţii, dar atunci când Guvernul X sau Y încearcă să găsească soluţii pentru evitarea unor astfel de situaţii, apar tot felul de discuţii. De 1 octombrie, când începe anul universitar, ne amintim mereu că nu există suficiente locuri de cazare. Astăzi, când acest Guvern a alocat sume de bani pentru construirea a 30 de cămine, apar probleme. Lumea se plânge fie că sunt bani mulţi, fie că vor fi împrăştiaţi haotic etc. Prin urmare, când spunem adevărul ? De 1 octombrie, când constatăm că avem o problemă cu aceste spaţii de cazare, sau astăzi, când încercăm să găsim un remediu pentru aceste probleme ?” afirmă Secretarul de stat.
O altă acuzaţie venită din societatea civilă a fost aceea potrivit căreia banii vor fi alocaţi în funcţie de apartenenţa politică. Din nou, demnitarul a respins cu fermitate aceste idei şi, în acelaşi timp, a subliniat rezultatele bune ale Etapei I din PNDL.
Nu în ultimul rând, acesta îndeamnă la unitate. „Datorită PNDL I avem astăzi localităţi cu drumuri, apă şi şcoli reabilitate. Politica ministerului este aceea de a trata UAT-urile în funcţie de problemele şi nevoile pe care le au, nu în funcţie de culoarea politică. Cred că ar fi bine să fim mai uniţi şi mai responsabili, în această perioadă. Suma de 30 de miliarde de lei este insuficientă pentru ca cetăţenii acestei ţări să beneficieze de nişte condiţii normale de civilizaţie. Mai trebuie să investim foarte mult pentru ca localităţile să beneficieze de aceleaşi condiţii bune, indiferent de numărul de locuitori. PNDL II va avea rezultate cel puţin la fel de bune, precum cele din Etapa I”, crede demnitarul MDRAPFE.