Premierul interimar Ilie Bolojan
România a pornit în PNRR cu un buget de peste 2 miliarde de euro pentru investiții în sănătate, însă, după reducerile succesive ale programului, suma a ajuns la puțin peste 1 miliard de euro. Banii au fost redirecționați către alte domenii, a apreciat premierul interimar Ilie Bolojan.
Din cele 19 spitale incluse în program după reașezarea PNRR din 2023, România a ajuns să finalizeze practic opt, celelalte proiecte fiind transferate către alte surse de finanțare, după cum a explicat primul-ministru cu ocazia inaugurării Centrului de chirurgie cardiovasculară, unul dintre proiectele finanțate prin PNRR.
Bolojan a spus că finalizarea centrului de la Târgu Mureș este foarte importantă, luând în calcul că alte investiții din PNRR, începute poate în aceeași perioadă, nu au putut fi duse la capăt în cadrul programului.
„Așa se întâmplă când oamenii lucrează împreună și reușesc să finalizeze proiectul”, a spus premierul, mulțumindu-le tuturor celor implicați în investiție, de la inițierea proiectului până la finalizarea acestuia.
Nereușita PNRR înseamnă ani de întârziere pentru cele 11 proiecte de spitale rămase
În ceea ce privește programul de sănătate din PNRR, Bolojan a subliniat că România trebuie să tragă o serie de lecții din modul în care au fost gestionate investițiile, nu doar în acest domeniu.
Reducerea numărului de spitale finanțate prin PNRR și refinanțarea lor din alte surse nu reprezintă doar o simplă modificare a sursei de finanțare. Asta înseamnă ”niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesioniști din sănătate nu au condiții la fel de bune pentru a se trata”.
Un ansamblu cu 135 unitati locative va fi dezvoltat langa un mare municipiu
În opinia sa, una dintre principalele lecții care trebuie învățate este necesitatea luării rapide a deciziilor strategice și a reducerii timpului consumat de procedurile de licitație, de procedurile de autorizare, etc.
O altă „lecție” identificată de premier este colaborarea mult mai bună cu autoritățile locale, prin parteneriate administrative. Acesta a remarcat că proiectele PNRR au avut succes acolo unde această colaborare a fost una bună.
În schimb, proiectele care au întârziat nu mai pot beneficia de finanțarea PNRR și vor trebui finalizate din alte surse în anii următori.
Pentru închiderea proiectelor care au rămas în PNRR a fost necesar un efort susținut în ultima perioadă. România a reușit, pe ultima sută de metri, să deblocheze finanțări, să reașeze linii de credit și să depășească o serie de probleme birocratice.
„Cum de multe ori facem noi și nu întotdeauna este bine, tragem tare pe ultima sută de metri”, a remarcat premierul.
Noul Centru Chirurgical Cardiovascular va avea o suprafață desfășurată de peste 19.300 mp și va reuni într-o singură clădire toate activitățile Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. Unitatea va dispune de 219 paturi, un bloc operator cu 4 săli de operație, inclusiv o sală hibridă, secții moderne de terapie intensivă, laboratoare de cardiologie intervențională și electrofiziologie, precum și facilități dedicate transplantului cardiac.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2026
