De ziua lor, constructorii din România, au tras un semnal de alarmă prin reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
În cadrul conferinței „Viitorul construcțiilor post-PNRR”, Irinel Gheorghe, Daniel Piturlea, Marius Pintilie, Valentin Petrescu – vice-președinți ai federației și Cristian Erbașu, președintele organizației, au făcut o radiografie obiectivă a PNRR, în ceea ce privește construcțiile.
România închide PNRR cu probleme care, în bună măsură, puteau fi anticipate încă de la început, subliniază Adriana Iftime, director general al FPSC.
Proiecte insuficient pregătite, proceduri care au durat prea mult, investiții administrate defectuos și lipsa unei strategii sunt doar câteva dintre problemele care au făcut că țară noastră să fie mult sub obiectivele stabillite inițial.
Lecțiile PNRR trebuie aplicate pentru bună absorbție a fondurilor de coeziune, iar rectificarea bugetară este o reală urgență.
„Trebuie să ne gândim ce facem după PNRR și să ne pregătim pentru viitorul exercițiu financiar, 2028-2034. Uniunea Europeană ne obligă, dar dezvoltarea României trebuie forțată și din interior, nu numai din fondurile Uniunii Europene. Avem un apel disperat către politicieni să se trezească. Nu avem proiecte derulabile pentru că nu au cofinanțarea asigurată. Bugetul a fost construit în jurul PNRR. Neavând Guvern, nu se poate revizui bugetul. Deci nu avem buget pentru cofinanțarea proiectelor”, a subliniat președintele FPSC.
O altă problema importantă o reprezintă viitorul angajaților din construcții.
Dacă nu se asigura continuitate, există riscul major că țară noastră să piardă muncitori calificați care vor alege să meargă din nou în țările vestice care au programe de atragere a specialiștilor prin facilități.
Potrivit datelor oficiale, acest sector concentrează 9,45 miliarde de euro, respectiv 44,8% din valoarea totală a PNRR. Valoarea lucrărilor certificate tehnic și efectiv executate în sectorul construcțiilor este estimată la aproximativ 6 miliarde de euro, în timp ce sumele încasate de constructori pentru aceste lucrări, se ridică la aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Acest decalaj, de aproximativ 3 miliarde de euro între stadiul fizic al lucrărilor executate de constructori și sumele efectiv încasate, exercită o presiune uriașă asupra lichidității companiilor din sector.
În concluzie, miza pentru România este asigurarea continuității investițiilor și pregătirea din timp a proiectelor pentru următorul exercițiu financiar, 2028-2034, într-un context bugetar în care partea națională de finanțare va avea o pondere semnificativ mai mare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
