Solplanet x AeroFix

FMI: Romania are anul acesta o puternica redresare economica

În timp ce pandemia Covid-19 a reprezentat un șoc sever pentru poporul român, economia a cunoscut o recesiune relativ superficială în 2020 comparativ cu alte țări ale Uniunii Europene, se arată în declarația finală care descrie concluziile preliminare ale reprezentanților FMI în vizitei la București din 10-28 mai.

O puternică redresare economică este în curs în 2021.

Economia românească s-a descurcat relativ bine în timpul crizei Covid-19.

  1. Contracția PIB-ului în 2020 indusă de pandemie a fost semnificativ mai ușoară decât media UE.

Acest lucru a reflectat în parte un focar de virus inițial mai limitat și creșteri de scurtă durată în valurile de virus ulterioare fără un al doilea blocaj național.

Măsuri eficiente de sănătate publică și începerea rapidă a vaccinărilor au ajutat, de asemenea.

Foarte important, mijloacele de trai ale gospodăriilor și ale afacerilor au beneficiat de o relaxare coordonată a politicii fiscale și monetare care a contribuit la stoparea recesiunii economice și a creșterii șomajului.

Acesta a fost un contrast binevenit cu înăsprirea politicii aplicată în crizele economice anterioare din România.

Susținută de relaxarea monetară globală și măsurile de sprijin ale UE, finanțarea externă a fost favorabilă.

Autoritățile au oferit sprijinul fiscal necesar, similar cu celelalte țări din UE: în primul rând, creșterea cheltuielilor pentru asistență medicală; în al doilea rând, măsuri de susținere a veniturilor sub formă de subvenții salariale temporare și stimulente specifice pentru angajare; și în al treilea rând, sprijin pentru afaceri cu subvenții și lichidități extinse prin amânări de impozite și garanții de credit care vizează în principal IMM-urile. Aceste măsuri de sprijin au fost extinse până în 2021.

Acțiunile la timp și decisive ale Băncii Naționale a României (BNR) au contribuit la asigurarea funcționării pieței financiare și la susținerea fluxului de credite în timpul pandemiei.

Acestea au inclus reduceri ale ratei dobânzii, un program de cumpărare a activelor pentru obligațiunile de stat, precum și furnizarea de lichidități, relaxare reglementară și moratorii de rambursare a împrumuturilor bancare.

Se prevede o redresare economică puternică în 2021. Fondurile UE sunt esențiale pentru perspectivele din anii de după.

  1. 2. Se prevede o revenire puternică a PIB-ului real de 7% pentru 2021.

Relansarea economică a României pare să fi fost cea mai rapidă dintre țările UE de la trimestrul IV 2020.

Se preconizează o recoltă agricolă mai bună pentru a susține producția la sfârșitul acestui an.

Principalul risc de dezavantaj pentru perspectivă provine din schimbări adverse neașteptate în evoluția pandemiei, inclusiv posibil din cauza noilor tulpini de virus, eficienței mai mici a vaccinului sau refuzului de a se vaccina.

  1. 3. În următorii cinci ani, absorbția fondurilor mari UE va fi esențială pentru performanța economică a României.

Resursele disponibile reprezintă o oportunitate unică de a accelera convergența veniturilor cu UE și tranziția către o economie mai digitală și mai ecologică.

  1. 4. În ciuda redresării economice puternice recente, sprijinul fiscal continuat rămâne esențial pentru combaterea consecințelor economice inegale ale pandemiei.

Sprijinul ar contribui la asigurarea faptului că niciun grup nu este lăsat în urmă.

Lansarea rapidă a vaccinurilor este cea mai importantă politică de combatere a pandemiei, cu randamente economice care depășesc cu mult costurile sale fiscale. Politica fiscală poate contribui cu o finanțare continuă și generoasă.

 

Trebuie menținute măsuri temporare de venit și sprijin pentru întreprinderi, cum ar fi indemnizațiile și subvențiile pentru IMM-uri, în timp ce se orientează către sectoarele cele mai afectate, inclusiv HoReCa și transporturile, și grupurile defavorizate, de exemplu, femeile și cei mai puțin educați.

În timp ce pregătirea este pregătită pentru a reconstrui spațiul pentru manevra fiscală.

  1. Bugetul pentru 2021 asigură sprijinul continuu al redresării, punând totodată bazele pentru reconstruirea spațiului fiscal, astfel încât guvernul să poată proteja din nou veniturile oamenilor data viitoare când va apărea o calamitate economică. Cheltuielile fiscale s-au orientat către investiții, inclusiv pe baza finanțării UE, care ar trebui să stimuleze capacitatea economică a României pe termen mediu de a crea locuri de muncă și de a genera venituri.

Această schimbare reflectă, de asemenea, o moderare binevenită în creșterea salariilor și a pensiilor din sectorul public.

În viitor, va fi, de asemenea, important să asigure resurse adecvate pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile.

Redresarea economică mai puternică decât se aștepta în ultimele luni a ajutat perspectivele fiscale. Venitul rezultat ar trebui să fie economisit. Pe această bază, deficitul fiscal din 2021 este acum estimat la 6,8% din PIB, sub obiectivul de deficit bugetat al guvernului de 7,2% din PIB.

  1. Pe măsură ce redresarea se consolidează, eforturile politice ar trebui să se concentreze pe reformele structurale-fiscale pentru a ajuta la reconstruirea spațiului de manevră a politicii fiscale pe termen mediu și pentru a respecta normele UE.

Consolidarea administrării veniturilor este esențială pentru creșterea colectării impozitelor la nivelurile medii ale UE.

Reformele sunt necesare urgent pentru modernizarea infrastructurii IT, consolidarea managementului riscului de conformitate pentru a combate evitarea impozitelor și pentru a îmbunătăți guvernanța ANAF și personalul.

Câștigurile potențiale din administrarea consolidată a veniturilor sunt considerabile, dar realizarea lor va fi treptată și va necesita un efort de reformă susținut.

Lărgirea bazei de impozitare și închiderea lacunelor ar contribui la realizarea unei distribuții mai echitabile a sarcinii fiscale, astfel încât toată lumea să contribuie la partea lor echitabilă.

Eliminarea disparităților în impozitul pe venit ar îmbunătăți transparența și productivitatea sistemului fiscal, încurajând în continuare conformitatea.

Îmbunătățirea și accelerarea proceselor de gestionare a investițiilor publice vor fi esențiale pentru a crește cantitatea și calitatea infrastructurii publice, inclusiv pentru transport, alimentare cu apă și acces la serviciile digitale.

Progresele în acest domeniu sunt esențiale pentru a utiliza cât mai bine fondurile structurale și de recuperare disponibile ale UE.

Sunt necesare îmbunătățiri în toate aspectele managementului investițiilor publice, de la planificare și prioritizarea proiectelor până la implementare.

  1. 7. BNR a ușurat în mod decisiv politicile monetare și financiare ca răspuns la pandemie.

Se preconizează că inflația va crește până la sfârșitul acestui an, în principal datorită ajustărilor de preț legate de electricitate și combustibil, dar acestea sunt prognozate să dispară în 2022, permițând revenirea inflației în banda țintă.

Continuarea politicii monetare acomodative pentru a contribui la asigurarea redresării este adecvată, având în vedere așteptările inflației bine ancorate, decalajul negativ al producției și proiecțiile de creștere a salariilor reduse și incertitudinile legate de pandemie.

Pe măsură ce consolidarea fiscală începe, extinderea acomodării monetare după acest an poate fi adecvată, atâta timp cât este în concordanță cu ținta inflației.

Cu toate acestea, în contextul creșterii economice puternice, se preconizează că deficitul de cont curent va crește în acest an la aproximativ 5½ la sută din PIB. Pe măsură ce criza se retrage, creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb ar contribui la absorbția șocurilor externe și, împreună cu consolidarea fiscală, ar putea contribui și la soluționarea deficitului de cont curent.

  1. Sistemul bancar românesc a intrat în pandemia COVID-19 dintr-o poziție de forță, cu capital puternic, lichiditate și profitabilitate pe fondul unei supravegheri conservatoare.

Redresarea economică mai puternică a beneficiat și de calitatea activelor până în prezent, creditele neperformante rămânând scăzute până în 2021.

Bazându-se pe niveluri pre-pandemice de provizionare a pierderilor de împrumut în sistemul bancar, peste media UE, băncile au ridicat preventiv provizioane în 2020.

Recomandările BNR, care reflectă îndrumările la nivelul UE, pentru a limita plățile dividendelor și răscumpărările de acțiuni au contribuit, de asemenea, la creșterea păstrării capitalului în sistem.

Standardele de clasificare a împrumuturilor au fost restabilite în mod corespunzător în 2021, iar moratoria serviciului datoriei a expirat în martie, cea mai mare parte a împrumuturilor aflate anterior sub moratorie fiind rambursate. Aceste acțiuni vor ajuta la îmbunătățirea vizibilității asupra calității activelor în viitor.

Cu toate acestea, în cazul în care portofoliile de împrumuturi se deteriorează semnificativ în viitor, utilizarea capitalului poate fi adaptată, permițând în același timp o perioadă mai lungă de reconstrucție.

Mai mult, trebuie să existe pregătiri pentru gestionarea eficientă a unei potențiale creșteri a restructurării datoriilor și a insolvențelor comerciale.

  1. Eforturile României de a combate corupția în perioada de aderare la UE au fost recunoscute la nivel internațional.

Cu toate acestea, atât lupta împotriva corupției, cât și eforturile de îmbunătățire a eficacității guvernului trebuie să fie revigorate.

Nu poate exista o convergență a standardelor de viață cu cele din economiile mai bogate ale UE fără o convergență a standardelor de guvernanță economică.

Estimările FMI arată că un efort susținut de reformă a guvernanței ar putea accelera în mod semnificativ viteza convergenței veniturilor.

O guvernare îmbunătățită ar contribui, de asemenea, la abordarea altor provocări sociale majore, cum ar fi inegalitatea, emigrația și informalitatea.

  1. Îmbunătățirile guvernanței ar trebui să fie o parte integrantă a reformelor administrării veniturilor, inclusiv pentru a limita vulnerabilitățile corupției. Guvernarea eficientă este, de asemenea, esențială pentru îmbunătățirea gestionării investițiilor publice.
  2. Întărirea guvernanței întreprinderilor de stat va fi crucială pentru absorbția fondurilor UE, reducerea lacunelor de infrastructură publică cu colegii UE și atingerea obiectivelor climatice.

O mai bună guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat ar fi un prim pas important. Inversarea performanței financiare înrăutățitoare a întreprinderilor de stat este o altă prioritate, care necesită o monitorizare sporită și reformele necesare ale întreprinderilor de stat cu o prezență puternică în sectoarele energiei și transporturilor.

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2021

Sus