Dezvoltarea infrastructurii a fost unul dintre punctele cheie ale bilanţului delegaţiei FMI în urma vizitei la Bucureşti în perioada 12 – 21 octombrie. “Fără modernizarea infrastructurii publice beneficiile actualei activităţi economice puternice ar putea fi resimţite pentru scurt timp iar progresul economic va fi mult încetinit.”, a declarat şeful delegaţiei FMI, Andrea Schaechter.
Seful delegaţiei FMI prezente săptămâna aceasta la Bucureşti a apreciat perioada favorabilă din punct de vedere economic, a subliniat necesitatea reformelor structurale, dar şi nevoia de prudenţă în implementarea măsurilor de relaxare fiscală.
“România şi-a îmbunătăţit considerabil indicatorii macroeconomici în ultimii ani susţinută de acordurile cu FMI, UE şi Banca Mondială. Este foarte important să fie păstrate aceste reuşite pe fondul riscurilor din economia globală, care încep să crească pe pieţele în curs de dezvoltare. Politicile prioritare includ păstrarea disciplinei fiscale şi întărirea finanţelor publice, precum şi reînnoirea reformelor structurale în întreprinderile de stat. Acestea vor duce la menţinerea încrederii şi îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung “, a mai precizat sursa citată.
Prognozele pe termen scurt arată creştere susţinută, dar încă există riscuri. Economia este pe o pantă ascendentă cu o creştere de 3,4% aproximată pentru 2015, creştere bazată pe intensificarea consumului, a investiţiilor şi a exporturilor. Relaxarea fiscală din 2016 ar putea duce creşterea economică până la 3,9%, dar va afecta şi recentul progres de stabilizare a datoriei publice.
De asemenea, după mai mulţi ani de consolidare economică deficitul fiscal va creşte semnificativ pe baza tăierilor de taxe şi creşterii salariilor.
Pentru 2016 şi 2017 politicile adoptate şi cele aflate în stare de proiect (o combinaţie între tăieri de impozite şi creştere rapidă a salariilor) vor împinge deficitul fiscal la aproape 3% din PIB, faţă de 1,5% recomandat de organismele internaţionale.
Măsurile de relaxare fiscală impulsionează economia atunci când acest lucru nu e necesar şi vor duce la creşterea datoriei publice, potrivit informaţiilor transmise de FMI.
Reprezentantul FMI a recomandat accelerarea reformelor structurale fiscale pentru îmbunătăţirea finanţelor publice şi a calităţii bugetului. “Crescând veniturile la bugetul de stat şi reducând cheltuielile ineficiente se poate crea spaţiul fiscal pentru reducerea taxelor deşi la o rată mai redusă.” Acesta a mai precizat că reforma fiscală ar trebui să se concentreze asupra unui management mai eficient, în sensul că activitatea ANAF ar trebui schimbată de la auditul bazat pe returnarea TVA la activităţi complexe. Fără o astfel de schimbare planurile de restructurare nu vor avea succes.
În plus, noua schemă de taxare ar trebui să ofere un echilibru între încurajarea investiţiilor şi obţinerea unui venit potrivit pentru stat.
La partea de cheltuieli, recomandările FMI prevăd analize pilot pentru a identifica locul unde pot fi făcute economii, o listă de prioritizare a investiţiilor pentru creşterea calităţii lor, derularea completă a sistemului de control al angajamentelor pentru îmbunătăţirea managementului cheltuielilor.
Politica monetară se confruntă cu noi provocări. Inflaţia anuală va fi negativă până la mijlocul anului 2016 reflectând scăderea TVA la alimente din iunie şi scăderea generală a TVA din ianuarie 2016. Cu toate acestea nu este cazul pentru alte măsuri de relaxare fiscală.
Sectorul bancar se prezintă într-o stare echilibrată contrabalansând cu succes ecourile crizei economice din Grecia. Creditul acordat sectorului privat arată primele semne de creştere, iar măsurile de siguranţă fiscală vor fi importante pentru managementul riscului în sectorul bancar.
FMI recomandă accelerarea demersului de adoptare a legislaţiei pentru sectorul bancar pentru alinierea la practicile internaţionale. Instituţia internaţională apreciază că demersurile legale pentru reglementarea insolvenţei avansează având în prezent nevoie de legislaţia secundară pentru o implementare eficientă.
Delegaţia FMI a observat lipsa progresului în cazul reformelor structurale ce împiedică o creştere pe termen lung. Cele mai semnificative reforme au fost îmbunătăţirea preţurilor la energie şi politicile sociale.
Au stagnat demersurile pentru creşterea performanţei în companiile de stat din transport şi energie.
Prin implementarea proiectului de lege privind guvernanţa corporativă ar putea creşte încrederea în aceste companii de stat.
FMI mai recomandă implicarea actorilor privaţi în companiile cu capital de stat prin oferte publice de privatizare.
Obiectivul vizitei FMI din 12-21 octombrie a fost discutarea situaţiei economice şi a planului de buget pentru 2016.