În cadrul activității de verificare ex-ante a documentațiilor de servicii intelectuale Agenția Națională pentru Achiziții Publice a constatat o practică a autorităților contractante în a solicita dovedirea de către expertul în analiză cost-beneficiu a experienței similare în realizarea de analize de acest fel, în cadrul unor proiecte de natură similară în domeniul proiectului ce urmează a fi atribuit.
În aceste condiții, ANAP a formulat o opinie privind necesitatea dovedirii experienței similare a expertului în analize cost-beneficiu. Adică răspunsul la întrebarea dacă este suficient să dețină experiență în realizarea de analize cost-beneficiu sau trebuie să aibă experiență în realizarea de analize cost-beneficiu în domeniul pentru care se solicită respectiva analiză.
Obiectivul analizei cost-beneficiu în cadrul unui proiect este de a identifica și a cuantifica, de a exprima în termeni monetari, toate tipurile de impact posibile ale proiectului (financiar, economic, social, de mediu). Aceasta pentru a putea determina costurile și beneficiile aferente.
În mod obișnuit, costurile și beneficiile sunt evaluate luând în considerare diferența dintre scenariul cu proiect (cu analizarea a cel puțin două opțiuni) și scenariul de bază („do nothing”), adică fără proiect.
Apoi, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete și pentru a concluziona dacă proiectul este de dorit și merită să fie pus în aplicare.
Altfel spus, cu ajutorul analizei cost-beneficiu se estimează dacă un anumit proiect investițional (fie public, fie privat) este fezabil/ bancabil, în funcție de raportul dintre costuri și beneficii, luând în considerare toate tipurile de impact: financiar, economic, social, de mediu.
Pentru toate investițiile publice majore finanțate din fonduri nerambursabile este necesară întocmirea unui analize cost-beneficiu (proiecte ale căror costuri eligibile totale depășesc 50 milioane euro).
În ceea ce privește investițiile din fonduri publice naționale, în legislația națională este inclus un prag de 40 milioane lei pentru care este necesară elaborarea analizei cost-beneficiu.
Expertul va fi responsabil, în principal, pentru îndeplinirea următoarelor componente din cadrul analizei cost-beneficiu: analiza financiară și analiza economică.
Astfel, experiența acumulată în întocmirea de analize cost-beneficiu într-un anumit domeniu este primordială în înțelegerea sarcinilor alocate în cadrul proiectului, nefiind suficientă experiența expertului în domeniul economic și/ sau financiar (de exemplu experiența în activități de contabilitate sau audit financiar) sau chiar în alt domeniu (de exemplu tehnic).
În același timp, experiența specifică acumulată de un expert în analiza cost-beneficiu realizată într-un anumit domeniu (transport, mediu, energie, comunicații, cercetare, infrastructură socială) este importantă și relevantă pentru evaluarea corectă și, într-un timp cât mai scurt rezonabil posibil, a unui proiect din acel domeniu.
Specialișii ANAP precizează faptul că analiza cost-beneficiu poate fi singura componentă a unui studiu de fezabilitate în funcție de care acest studiu este aprobat, aprobat cu întârziere (dacă analiza necesită refacere) sau chiar respins, impactul asupra investiției aferente studiului fiind evident.
Un expert în analiza cost-beneficiu, specializat în alte domenii decât cel al proiectului în cauză, are nevoie de un timp oarecare, suplimentar (de învățare), pentru a putea realiza o analiză cost-beneficiu corespunzătoare în legătură cu acel proiect.
Domeniile la care se poate relaționa o autoritate contractantă pot fi cele detaliate în Ghidul CE privind realizarea analizei cost-beneficiu, și anume:
- transport:
- mediu – (i) alimentarea cu apă și tratarea apei uzate, (ii) managementul deșeurilor, (iii) remedieri, protecție și prevenirea riscurilor de mediu;
- energie;
- comunicații în bandă largă;
- cercetare, dezvoltare și inovare;
De asemenea ar putea fi luat în considerare și un alt domeniu, cel al infrastructurii sociale (ex.: spitale, clădiri, etc.).
Cel de-al șaselea domeniu a fost adăugat având în vedere specificitatea unor proiecte recente din România (construcția de spitale regionale, proiectele majore ale IGSU, etc.). Concluzie
Pentru realizarea unei analize cost – beneficiu va fi considerată necesară cerința conform căreia acel expert să aibă experiență similară dovedită în realizare de analize cost-beneficiu pentru proiecte similare. Adică în domeniul în care este inclus proiectul respectiv, nu experiență identică.
De exemplu, pentru un proiect de infrastructură feroviară, ANAP consideră suficientă prezentarea de experiență în domeniul transport sau pentru un proiect în domeniul managementului deșeurilor consideră suficientă prezentarea de experiență în domeniul mediu.
În ceea ce privește cerințele pentru un expert în analiza cost – beneficiu, este important ca autoritatea contractantă să stabilească cu exactitate care sunt acele cerințe privind calificarea și experiența pe care expertul trebuie să le îndeplinească:
- Calificări educaționale (conform art. 6, Instrucțiunea 1/2017 și art. 32 (3), HG 395/2016)
- Experiența generală a expertului (conform art. 8 (1) și art. 8 (2) Instrucțiunea 1/2017, Art. 32 (3), HG 395/2016) – se poate solicita în domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară și poate fi de până la 5 ani, ca regulă generală.
- Experiența specifică a expertului în domeniul proiectului (conform art. 9 (1) și Art. 12 NOTA (i) Instrucțiunea 1/2017) – stabilirea unor cerințe minime pe domeniu și punctarea de la un număr de analize cost – beneficiu.
În acest caz autoritatea contractantă poate stabili un algoritm de calcul prin care să puncteze experiența acumulată a expertului în analize cost – beneficiu în domeniul proiectului – prin punctarea analizelor cost-beneficiu realizate în domeniul proiectului supus investiției.
Propunere set de cerințe și algoritm de calcul pentru evaluarea experților-cheie în analiză cost – beneficiu
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021
Apa de ploua !