Oferte locuri de munca top

Economia va creste peste asteptari

Prognoza privind creșterea economică în acest an a fost revizuită în sens ascendent de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Îmbunătățire prognozei a fost justificată prin situaţia medicală favorabilă care a permis eliminarea semnificativă a restricţiilor, cu impact pozitiv asupra activităţii din industrie şi servicii,

Anterior, în cadrul prognozei de primăvară, pentru anul 2021 CNSP a estimat o creştere economică prudentă de 5%.

Având în vedere evoluţiile economice din primele luni ale anului 2021, precum  şi  ridicarea majorităţii restricţiilor impuse de pandemie, este de aşteptat ca produsul intern brut să înregistreze o valoare nominală de 1174,9 mld. lei în 2021, rezultată dintr‐o creştere reală de 7,0% şi un deflator de  4,0% (evoluţia preţurilor în sens ascendent a contribuit la revizuirea deflatorului PIB).

La nivel sectorial, se estimează că serviciile vor continua să aibă un avans considerabil în a doua parte a anului 2021, astfel încât creşterea valorii adăugate brute să fie semnificativă (încorporând şi un efect de bază), de 6,3%, cu 2,4 puncte procentuale superioară celei din estimarea precedentă.

În ceea ce priveşte sectorul industriei, se aşteaptă avansul susţinut al activităţilor cu un  aport sporit de valoare adăugată, care, în noile condiţii mai relaxate, au  determinat  revizuirea ascendentă cu 1,9  puncte procentuale a dinamicii VAB din industrie, la 7,7%, revenirea fiind însă parţială comparativ cu anul 2019.

Efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai puţin piața muncii unde, în  anul  2021, se aşteaptă o revenire a numărul mediu de salariați estimat la  5.162 mii persoane (5.164 mii în  2019), în  creştere cu 72 mii persoane, respectiv 1,4% faţă de anul anterior.

Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2021 a fost revizuit la 5.520 lei/lună, ca urmare a impactului pozitiv al creşterii economice care va determina majorarea acestuia cu  6,9% faţă de anul  2020. Datele privind forţa de muncă sunt încă estimate pentru anul 2020, fiind aşteptate în luna august noile valori publicate de INS.

Riscuri asociate prognozei

Un risc important este dat de impredictibilitatea mediului economic internaţional pentru ultimele patru luni ale anului curent, în contextul probabilităţii ridicate de manifestare a valului 4 al pandemiei Covid.

Noi pasi pentru edificarea a peste 730 de apartamente, in Bucuresti

Mai sunt factorii de influenţă asociaţi evoluţiei economiei Zonei euro şi, îndeosebi, a  Germaniei (principalul partener comercial al României) a cărei situaţie se reflectă în zona de cerere agregată prin exporturi, şi în special în zona producţiei industriale autohtone.

În contextul actual al creşterii economice ridicate, deşi exportul de bunuri este aşteptat  a recupera declinul din anul anterior, deficitul balanţei comerciale se estimează că se  va adânci fiind principala cauză de modificare a soldului contului curent.

Astfel, deficitul de cont curent în PIB se anticipează a se înrăutăţi, de la 5,2% în 2020, la 5,5% în 2021.

Există şi posibilitatea apariţiei unui risc generat de eventualele efecte climaterice nefavorabile asupra agriculturii, ceea ce ar putea diminua creşterea reală menţinută neschimbată fată de prognoza  de primăvara (+14,8%).

Pe de altă parte, se poate menţiona riscul intern dominant al majorării preţurilor  bunurilor intermediare, al  combustibililor şi energiei, punând o presiune suplimentară  asupra competitivităţii  producţiei interne.

În primele luni ale anului curent s‐au înregistrat creşteri de preţ atât pentru producţia industrială (6,18%, media  primului  semestru), cât şi în cazul costului în construcţii  (5,9% în  primele  5 luni), la  un  nivel superior celui anticipat la începutul anului. Majorările au fost cauzate atât de ascensiunea preţului internaţional al ţiţeiului cât şi a cotaţiilor materiilor prime.

Pentru preţurile de consum, creşterea din primele şapte luni s‐a situat la 3,58%, estimarea pentru anul în curs fiind revizuită la 4,2% pentru media anuală şi 5,0% pentru inflaţia la sfârşitul anului.

Scenariul pe termen mediu 2022‐2025 consideră o uşoară accelerare a economiei comparativ cu scenariul din prognoza de primăvară având ca ipoteză centrală impactul  pozitiv al fondurilor europene din PNRR.

O simulare a CNSP în ipoteza absorbţiei a 29 mld euro în perioada 2021‐2026, arată un impact pozitiv care generează o creştere economică suplimentară de circa 0,9 puncte procentuale în medie pe tot intervalul, faţă de scenariul de bază, respectiv fără PNRR dar cu alte fonduri europene: CFM 2014 ‐  2021 +  n3 și CFM  2021  ‐  2027.

În prima parte a intervalului (anii  2021‐2022) impactul este mai puţin pronunţat, urmând ca efectul maxim asupra accelerării creşterii PIB să aibă loc în 2023‐2024 (+1,6 / +1,5  puncte procentuale) pe masură ce alocarea fondurilor se măreste gradual.

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2021

Sus