După Polonia, cel mai mare beneficiar net al bugetului UE a fost anul trecut România, după cum arată un nou studiu al Institutului Economic German (IW).
Este adevărat că diferența dintre cele două state este de la simplu la mai mult de dublu.
Polonia, vecinul estic al Germaniei, a primit cu 11,9 miliarde de euro mai mult decât a plătit la bugetul UE.
Ceilalți beneficiari de top au inclus România cu 5,6 miliarde de euro și Ungaria cu 4,4 miliarde de euro.
Pe cap de locuitor, estonienii au primit cei mai mulți bani, aproape 678 de euro.
Datorită sprijinului puternic pentru știință, luxemburghezii au primit în medie puțin sub 669 de euro, iar lituanienii au primit 612 de euro.
Germanii, cei mai mari contribuitori la bugetul UE
Fiecare german a plătit anul trecut mai mult de 237 de euro decât a primit de la UE – nicio altă țară nu a băgat atât de adânc mâna în buzunare, comentează analiștii IW.
Urmează Irlanda cu 197 euro și Suedia cu 196 euro; Franța se află doar pe locul 6, cu 147 de euro pe cap de locuitor.
Anul trecut Germania a plătit în total la bugetul UE mai mult cu 19,7 miliarde de euro decât a primit. Acest lucru este demonstrat de o nouă evaluare IW bazată pe cifrele Comisiei Europene.
Deși suma a scăzut cu 1,7 miliarde de euro față de anul precedent, este totuși aproape de două ori mai mare decât cea a celui de-al doilea cel mai mare plătitor net, Franța, țară ale cărei plăți se ridică la aproximativ zece miliarde de euro.
În medie, între 2014 și 2020, Germania a plătit doar 13,5 miliarde de euro net. Dar odată cu părăsirea britanicilor puternici din punct de vedere economic, Berlinul trebuie să-și asume mai multă responsabilitate financiară.
Cu toate acestea, slăbirea economiei germane este probabil să schimbe echilibrul, cel puțin ușor, către țări mai prospere, cum ar fi Spania, sunt de părere analiștii IW.
Noi membri, noi provocări?
Posibila aderare a noilor state membre ar declanșa o discuție despre fezabilitatea financiară. „Când vine vorba de noi intrări, UE trebuie să acorde o atenție deosebită nivelului de prosperitate a țărilor candidate”, spune economistul IW Samina Sultan.
Ucraina reprezintă doar 53% din PIB-ul Bulgariei, cea mai săracă țară din UE.
Kosovo reprezintă doar 49%.
Ambele state s-ar putea aștepta la plăți care depășesc nivelurile anterioare atunci când vor adera la UE.
„Din punct de vedere politic, trebuie să aducem țările mai aproape de UE. Pentru a amortiza consecințele asupra bugetului său, UE ar trebui să dezvolte alternative la calitatea de membru deplin”, afirmă autorul studiului IW.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2023
