ministra Mediului, Diana Buzoianu
Radarul Balastierelor este finalizat în proporție de aproximativ 95% și urmează să fie lansat în perioada următoare, recepția fiind prevăzută pentru 26 octombrie, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Sistemul a scos la iveală fenomenele din spatele gestionării ilegale a agregatelor minerale, cum ar fi iazurile piscicole folosite ca paravan pentru balastiere ilegale.
Acestea funcționau fără autorizație și generau zeci de milioane de lei profit sub ochii autorităților, din cauza lipsei unei trasabilități clare privind cantitățile avizate pentru exploatare și traseul ulterior al agregatelor minerale către operatorii finali.
După emiterea avizului de transport, sistemul va stabili un traseu autorizat, pe care transportatorul trebuie să îl respecte. Dacă vehiculul se abate de la ruta aprobată, platforma va genera alerte. De asemenea, dacă agregatele minerale nu ajung la destinație în termenul stabilit, cu o marjă suplimentară de 20 de minute, avizul va fi anulat. Transportatorul va trebui să solicite un nou aviz și să explice motivul întârzierii.
„Deci există foarte multe filtre de control care se vor asigura, de altfel că noi nu vom mai avea resurse naționale gestionate absolut îngrozitor în bătaie de joc pentru toată țara noastră”, a declarat Diana Buzoianu.
Peste 5 milioane de metri cubi de agregate, exploatați ilegal în Olt
Ministra a prezentat rezultatele controalelor privind exploatările ilegale din județul Olt: „Am scos la iveală balastierele ilegale de la Olt, de 100, de hectare, balastiere care au adus un prejudiciu pentru România de aproximativ 20 milioane de lei și care au însemnat extragerea ilegală fără niciun fel de act în spate pentru peste 5 milioane de metri cubi de agregate, asta însemnând peste 50 de mii de camioane care au făcut drumul Oltului în stânga și în dreapta și nu au fost niciodată vizate”.
În 15 ani, respectivii operatori nu au fost controlați nici măcar o singură dată de conducerea de la nivelul sistemului de gospodărire, a celor de la nivel local și nici de la administrația balastieră. În urma verificărilor, conducerea locală responsabilă de gospodărirea apelor a fost schimbată.
De asemenea, din cele 1.200 de iazuri piscicole avizate în ultimii 10 ani, în realitate au fost amenajate doar 100. Restul au ajuns simple cratere săpate în pământ din care s-au exploatat agregate minerale, fără nicio măsură de protecție sau de gestionare corectă a resurselor.
„Am cerut reintroducerea criteriilor de performanță pentru directorii administrațiilor bazinale, deoarece, în urma eliminării sau modificării acestora de către fostele conduceri, s-a ajuns la situația în care regulile și evaluările nu mai erau aplicate în mod egal”, a mai spus ministra.
Toate avizele trebuie publicate în Inspectorul Balastierelor
Toate avizele trebuie încărcate în platforma publică Inspectorul Balastierelor. Personalul responsabil de publicarea documentelor care nu respectă această obligație poate fi sancționat disciplinar.
Instituția primește zeci de sesizări în fiecare lună privind exploatările ilegale, iar acestea pot contribui la verificările efectuate de inspectorii de la Apele Române.
Radarul Balastierelor urmează să completeze această platformă prin urmărirea transporturilor de agregate minerale și verificarea respectării traseelor autorizate.
250 milioane de lei pentru diguri, baraje și poldere în 2026
Pe lângă măsurile de control, Ministerul Mediului a aplicat o reorganizare masivă a cheltuielilor bugetare la nivelul Apelor Române. Au fost tăiate achizițiile neesențiale propuse de administrațiile bazinale, cum ar fi achizițiile de mașini sau mobilier, iar fondurile au fost direcționate exclusiv către lucrările esențiale de mentenanță, investiții și decolmatări.
„52% din bugetul de bunuri și servicii de anul acesta de la Apele Române este exclusiv direcționat digurilor, polderilor și barajelor. Este istoric. Nu s-a mai întâmplat în ultimii ani de zile”, a declarat ministra.
Dacă în anul 2025 erau alocate doar 50 de milioane de lei din bugetul național pentru această infrastructură critică, în 2026, suma a fost majorată la 250 de milioane de lei.
Totodată, noul Mecanism de Management al Apei va genera în următorii 15 ani un fond de investiții de 2,5 miliarde de lei, structurat conform recomandărilor Băncii Mondiale.
Printre proiectele majore finalizate se numără și Barajul Leșu (gestionat de ABA Crișuri), o lucrare amânată timp de 12 ani, care va asigura alimentarea cu apă pentru peste 225.000 de locuitori din zone afectate anterior de secetă.
Controale pe litoral: 4.000 de construcții suspectate de ilegalitate
Ministra Mediului a anunțat că a derulat una dintre cele mai ample controle pe plajele din România. „Am avut scoase la iveală prin raportul de pe zona costieră cele 4.000 de construcții de imobile care sunt în risc să fie ilegale și care trebuie să fie cerute înapoi în instanță”, a afirmat aceasta.
Astfel, au fost dărâmate peste 100 de construcții ilegale pe plajele din Năvodari și au fost cerute controle în fiecare sezon pentru a nu mai merge înainte cu ideea de competiție neloială între operatorii care erau pe plajele din țară.
„Unii dintre ei trebuie să respecte legea, să plătească toate costurile, să fie limitați în activitatea lor, alții să se desfășoare cu platforme de 1.000 de metri pătrați pe plajele din România, să nu plătească niciun cost și să fie în directă competiție cu cei care erau lângă și respectau efectiv întreaga legislație”, a conchis Diana Buzoianu.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2026
