Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului curent s-a încheiat cu un deficit de 78,52 mld lei, respectiv 3,82% din PIB.
Spre comparație, în perioada similară a anului trecut deficitul a fost de 102,47 mld lei, respectiv 5,35%, potrivit Ministerului Finanțelor.
Veniturile totale au însumat 522,07 mld lei în creștere cu 11,8% (an/an).
Cheltuielile totale în sumă de 600,59 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat: „Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor. Aceasta este și miza reformei pe care o propun pentru programarea și finanțarea investițiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanțare și să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie și pentru cetățeni.
România nu are nevoie de mai multe proiecte începute și lăsate neterminate. Are nevoie de investiții finalizate, de reforme care funcționează și de un stat care nu mai promite mai mult decât poate finanța”.
Plățile din fonduri europene și PNRR ajung la 64,6% din buget
Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale au efectuat plăți de 76,57 mld. lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Acestea reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 mld. lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 și actualizate în cursul anului.
Pe surse de finanțare, execuția se prezintă astfel:
– PNRR: plăți de 44,63 mld. lei, cu un grad de realizare de 74,2%. La componenta de granturi s-au plătit 28,71 mld. lei (69,9%), iar la componenta de împrumuturi 15,91 mld.lei (83,6%).
– Fonduri europene nerambursabile: plăți de 31,94 mld.lei, cu un grad de realizare de 54,6%. Execuția include și fondurile europene pentru agricultură (aferente plăților directe), ale căror plăți se concentrează, potrivit calendarului specific, în ultimele luni ale anului.
Plățile din buget și încasările din PNRR
Investițiile și reformele din PNRR sunt finanțate de la bugetul de stat, granturile aferente plăților fiind reîntregite la bugetul de stat din sumele primite de la Comisia Europeană pe cererile de plată validate.
Pentru sumele rămase de încasat, reîntregirea depinde de validarea cererilor de plată nr.5 și nr.6, ultimele din PNRR.
Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului, întrucât cheltuielile realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile aferente PNRR și rămân în sarcina bugetului național.
Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 mld. lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au fost de 27,19 mld. lei. Sumele împrumutate prin PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului bugetar, mai ieftină decât împrumuturile de pe piață; plățile din această componentă, de 15,74 mld. lei (30 septembrie) se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranșelor.
România a încasat până în prezent din PNRR 13,27 mld. euro, aproximativ două treimi din valoarea Planului: 8,95 mld. euro granturi și 4,32 mld. euro împrumuturi. Suma include și cei 301,2 mil. euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr.3.
Mai sunt de încasat 6,43 mld. euro:
– 2,08 mld. euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană;
– 4,35 mld. euro din cererea de plată nr. 6, cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Încasarea sumelor din cererile de plată nr.5 și nr.6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit. Plățile pentru ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR și vor trebui acoperite din bugetul național.
Bugetul pe 2027
Pentru construcția bugetului pe anul 2027, punctul de plecare îl reprezintă obligațiile deja asumate: nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistență socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, restul de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investițiilor publice aflate în execuție, precum și angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare, pentru care în primele nouă luni ale anului 2026 s-au efectuat plăți de 6,34 mld. lei.
Evaluarea acestor obligații, alături de continuarea consolidării fiscale, va determina spațiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027.
De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 48,79 mld lei, în creștere cu 39,3% (an/an), din care sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR au fost de 22,69 mld lei (de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025).
Creșterea se datorează modificărilor operate asupra Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și accelerării absorbției în contextul intrării în perioada finală de implementare a acestuia.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2026
