O soluție a lipsei de arhitecți șefi, propusă de Ministerul Dezvoltării, este eliminarea atestării profesiei de arhitect șef exclusiv de către Registrul Urbaniştilor din România. De asemenea, este propusă posibilitatea realizării cursurilor de specialitate de către Institutul Național de Administrație.
Nu în ultimul rând, obligativitatea de a avea șapte ani vechime în specialitatea studiilor a fost redusă la cinci ani pentru arhitecții șefi din municipii și orașe și la trei ani în comune.
”În prezent doar 1.973 persoane sunt atestate RUR, și lucrează în administrația publică locală doar 183. România are 3.228 unități administrativ-teritoriale care au nevoie de un arhitect șef. Este evident că pe baza reglementărilor actuale lipsa arhitecților șefi nu poate fi soluționată”, a arătat ministrul Cseke Attila.
Lipsa arhitecților șefi este acută: 14 județe, 49 municipii și 140 de orașe din România nu au un arhitect șef. Problema este și mai acută în mediul rural: doar 19 din cele 2.862 comune au arhitect șef. În județele Gorj, Buzău și Ialomița nicio unitate administrativ-teritorială nu are arhitect șef.
Pentru a debloca procesul de autorizare, ministerul Dezvoltării propune într-un proiect de OUG ca unitățile administrativ-teritoriale să poată coopera în vederea desfășurării activităților de control, inspecție, urbanism și amenajarea teritoriului. Aceasta la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară ai căror membri sunt, sau la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative, ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică.
Pentru comunele care nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, atribuțiile arhitectului șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2021
Una dintre cele mai mari probleme în această situație este faptul că nu există în legislație obligativitatea pentru primari de a scoate posturile de arh-șef la concurs. În acest moment legislația lasă exclusiv la latitudinea primarilor dacă vor sau nu vor să scoată postul la concurs, și cei mai mulți primari NU VOR. Deși au prevăzute în organigramă posturile, pentru că legislația îi obligă până la un moment dat ca să aibă prevăzute posturile în organigramă, ca să poată avea mai departe organizarea sub formă de Direcție/Serviciu de urbanism în primărie, dar se oprește aici și legislația și dorința unora dintre primari. Unii primarii se opresc aici, la șefi de servicii sau directori de direcție, care pot să nu îndeplinească condițiile de ocupare a unui post de arh-șef. Unor primari le e suficient și chiar preferă un ing/subing ca șef serviciu sau director la urbanism, în schimb un arh-șef (care poate fi doar arh sau urbanist) are potențial prea mare „să îi încurce”.
Orasele ar trebui sa aiba arhitect sef sau urbanist sef. iar comunele din zona de polarizare a oraselor sa beneficieze de consultanta arhitectului sef al orasului. Asta pentru a degreva arhitectul sef al judetului cum se intampla in multe judete.
Daca ministrul ar dori sa rezolve problema, are acum ocazia reglementând precis, nemțeste, consultanța în urbanism atât pentru o primărie cât și pentru o asociație de primării (asociatie de dezvoltare intercomunitara – ADI) sau zonă metropolitană. OUG nu e suficientă, sunt necesare modificari si in normele de aplicare a legii. Si daca tot a facut o situatie la nivel national, poate sa analizeze si cum functionează comisiile tehnice de urbanism de la municipii. Vor fi mari surprize.