Cu aproape 50% au crescut în ultimele 12 luni salariile nete în construcții, făcând mai atractivă munca în construcții decât în alte sectoare. Acesta a fost unul dintre efectele aplicării măsurilor promovate de Federația Patronatelor Societăților din Construcții. FPSC a obținut aprobarea unei ordonanțe de Guvern care a instituit salariul minim brut și o serie de facilități fiscale pentru angajații din sectorul construcțiilor începând cu 1 ianuarie 2019.
Pe de o parte, creșterea salariilor nete a adus noi angajați în sector iar, pe de altă parte, a contribuit la diminuarea fenomenului muncii ”la negru” și a celei ”la gri”. Aceasta pentru că facilitățile fiscale, care au redus impozitarea salariilor din construcții, au făcut ca mulți angajatori să declare salariile pe care le plăteau ”din mână”.
Constructorii solicită în continuare măsuri care să îi protejeze de concurența neloială
Efectele pozitive ale măsurilor luate anul acesta au fost resimțite mai ales la nivelul firmelor medii și mari de construcții. Microîntreprinderile, ce reprezintă peste 93% din numărul total al firmelor de construcții, solicită în continuare măsuri care să le protejeze de concurența neloială făcută de cei care lucrează ”la negru”.
Constructorii sunt de părere că șantierele, mari sau mici, pe care se lucrează ”în regie proprie” ar trebui să prezinte autorităților de control, pe lângă autorizația de construire, și contractele de execuție pe fiecare etapă în parte.
Aceasta ar contribui nu numai la diminuarea muncii ”la negru”, dar și la creșterea calității în construcții. Mai ales dacă sunt contractate persoane cu drept de practică atestat sau firme certificate.
Certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare şi/sau consultanţă în construcţii sau execută lucrări de construcţii este o altă măsură care va face sectorul mai atractiv. Și asta pentru că va contribui nu numai la creșterea calității în construcții, deci a reputației celor ce lucrează în domeniu, dar va influența și creșterea veniturilor lor. Întotdeauna un specialist recunoscut este mai bine plătit !
Acordarea de facilități muncitorilor din construcții i-ar îndepărta de munca ”la negru”
În prezent, firmele care au în echipe muncitori ce lucrează fără forme legale de angajare riscă să plătească amenzi de 20.000 de lei şi chiar să le fie sistată activitatea, iar pedeapsa pentru angajatori poate fi, în unele cazuri, închisoarea.
Cei care lucrează fără contract de muncă nu riscă să facă închisoare, însă pot fi sancţionaţi cu amendă de la 500 lei la 1.000 de lei.
Aceste amenzi nu îi sperie nicidecum pe cei care lucrează ”la negru” întrucât ei câștigă mai mult dacă nu plătesc nici un fel de taxe și impozite.
Dar, în condițiile în care s-ar înmulți facilitățile acordate muncitorilor din construcții, așa cum sunt în străinătate, aceștia nu ar mai fi atrași de munca ”la negru”. În alte țări, sistemele de protecție socială din sectorul construcțiilor asigură indemnizații pe perioada întreruperii lucrului, spor de vechime, cursuri de calificare, pensii suplimentare, prime de Crăciun, prime de vacanță, burse pentru lucrătorii studenți sau pentru copiii muncitorilor, etc. Sunt facilități de care beneficiază nu numai muncitorii din firmele mari, ci toți muncitorii din construcții indiferent de dimensiunea firmei angajatoare. Aceasta în baza unui contract colectiv de muncă la nivel de ramură și a unui sistem implementat de patronatele și sindicatele din sector.
În țara noastră Casa Socială a Constructorilor este un rezultat concret al colaborării dintre patronate și sindicate. Cu o legislație adecvată, CSC ar putea dezvolta activitățile pe care le au instituțiile similare din străinătate, în beneficiul angajaților din sectorul construcțiilor.
Atât timp cât nu se vor asigura muncitorilor salarii bune, protecție socială, avantaje de tot felul, ei vor fi tentați să lucreze ”la negru” indiferent de ce amenzi ar stabili statul.
”Cum putem concura cu cei care nu plătesc taxe și impozite?”
Nicolae Ghiţă, administrator al firmei constănţene IPG Steel & Concrete SRL, spune că, din păcate, şi societatea sa se luptă în continuare cu piaţa neagră din construcţii.
În opinia sa, una dintre soluţii ar fi obligativitatea existenţei unui contract de prestări servicii. “Spre exemplu, în judeţul Constanţa, cea mai mare pondere în cadrul lucrărilor în construcţii o au locuinţele unifamiliale sau chiar cele colective, dar cu regim mic de înălţime (P+3E sau P+4E), astfel că foarte mulţi beneficiari spun că lucrează în regie proprie și angajează o echipă de dulgheri, una de fierari și așa mai departe. Sunt foarte multe astfel de echipe, care lucrează bine din punct de vedere tehnic, însă, pentru noi, este concurenţă neloială. Şi, atunci, ce poţi să faci, pentru că nici reprezentanţii statului nu pot să umble din șantier în șantier non stop. Prin urmare, în opinia mea, o soluţie ar putea fi următoarea: ţi-am eliberat autorizaţia, ai un anumit termen să te prezinţi înapoi, la o instituţie a statului, cu o copie după contractul de prestări servicii, unde sunt trecute toate datele de identificare a firmei”, a specificat Nicolae Ghiţă.
Şi pentru Mihai Bichescu, administrator al societăţii Bichescu Construcţii din Bacău, cele mai importante probleme cu care se confruntă în desfășurarea activităţii sunt legate de lipsa personalului calificat, dar și de concurenţa neloială, mai ales munca la negru. “Noi plătim taxe şi impozite și vin alţii și ne concurează, cu preţuri mai mici, pe care și le permit deoarece nu plătesc nicio taxă la stat”, a mai spus Mihai Bichescu.
La rândul său, Florin Popa, administrator al firmei ConiConstruct SRL, din Bucureşti, este de părere că fenomenul muncii la negru are mai multe cauze: ”Este vorba, pe de o parte, de meseriaşii care se angajează la o firmă, apoi se împrietenesc cu beneficiarul şi convin să le facă ei lucrarea. Şi atunci ce nevoie mai are beneficiarul de o firmă specializată când poate realiza lucrarea la negru şi mai ieftin? Astfel, meseriaşul câştigă mai mult decât pot eu să-l plătesc, dar mai puţin decât mi-ar da mie, ca firmă, beneficiarul”.
În ceea ce-i priveşte pe beneficiarii persoane juridice, Florin Popa spune că: ”Aceştia îl iau pe meseriaş de la mine şi-l angajează pe firmele lor, în loc să subcontracteze lucrarea firmei mele şi, astfel, ies mai ieftin. O altă cauză este reprezentată de meseriaşii care sunt dispuşi să se ducă pe cont propriu la lucrări micuţe, în loc să vină să lucreze la o firmă mai mare, să primească un salariu stabil. Şi asta înseamnă tot concurenţă neloială pentru că ei lucrează fără acte, fără să plătească taxe şi alte costuri. Un meseriaş îşi face o echipă de 3 – 4 oameni, lucrează cu uşile închise şi asta este”.
Marius Bâlha, unul dintre administratorii LTD Construct din Bucureşti, spune că fenomenul concurenţei neloiale şi, implicit, al „muncii la negru” a existat dintotdeauna în sectorul construcţiilor. „Dacă vorbim de proiecte mici (case, apartamente sau anumite zone unde se poate face o lucrare fără prea multă expunere), acestea sunt oricum foarte greu de controlat, dacă nu chiar imposibil. Nu cred că are cineva o cifră concretă pe zona aceasta, de aceea este foarte greu de estimat cam care este amploarea fenomenului pe acest segment”, a precizat domnul Bâlha.
O firmă cu zece angajaţi nu poate fi numită o firmă mare, însă, dacă tragem linie, pentru cei zece muncitori sunt costuri fixe de circa un miliard de lei vechi. Pe muncitor nu îl interesează dacă tu ţi-ai încasat sau nu banii sau dacă încasezi o factură la 45 de zile. Angajaţii nu te înţeleg, ei au muncit şi vor să fie plătiţi. Dacă antreprenorul general întârzie o plată de 50.000 de lei într-o lună către o firmă cu zece oameni, a dezechilibrat-o, i-a afectat fluxul plăţilor”, a mai spus Marius Bâlha.
Societatea pe care o reprezintă are de recuperat de la unii antreprenori generali garanţiile pentru lucrările interioare executate anul trecut. „Este vorba despre lucrări care nu au nicio legătură cu garanţia pe clădire. Mi-au spus că nu-mi plătesc pentru că nu s-a terminat blocul, ori eu am executat lucrări de finisaj interior. Ce legătură are placarea cu gipscarton de predarea lucrării la timp şi în condiţii bune, cu rezistenţa clădirii sau cu procesul verbal de predare generală? Ori ei îmi spun că o să-mi dea banii când se va face recepţia finală a clădirii”, a explicat reprezentantul LTD Construct.
În opinia sa, antreprenorii generali mari se folosesc de astfel de tertipuri ca să le intre lor mai mulţi bani în buzunar, să le fie bine, fără să se mai gândească că şi subcontractorii mici şi mijlocii trebuie să supravieţuiască.
„Acestea sunt nişte tertipuri de natură juridică pe care le înveţi, din păcate, pe banii tăi. Eu nu vreau să vă dau exemple concrete de firme care au în portofoliu sute de mii de metri pătraţi construiţi prin intermediul firmelor mici şi mijlocii”, a concluzionat Marius Bâlha.
Concurenţă neloială şi în alte zone ale ţării
Roger Daniel Rusei, administrator al firmei Edil Strong Construcţii SRL, din Braşov, spune că există concurenţă neloială pentru că lucrează mulţi ”la negru”, iar cei care lucrează legal nu îşi pot desfăşura activitatea în condiţii normale.
“Pentru un angajat, eu am o grămadă de cheltuieli pe lună şi vine meseriaşul care lucrează în fabrică şi ia lucrări peste program şi nu plăteşte niciun fel de taxe. Iar dacă vine un control, tot pe mine mă găseşte cu nereguli minore şi mă amendează, aşa cum am păţit anul acesta”, spune domnul Rusei.
Din punctul său de vedere, ar trebui ca autorităţile, mai ales ITM-ul, să intensifice controalele în piaţă pentru a-i identifica pe cei care lucrează la negru. “Iar nouă, celorlalţi care lucrăm legal, dacă ne găsesc cu nereguli nesemnificative la acte, pentru că se mai întâmplă, ar trebui să ne dea avertismente şi nu amenzi de 5.000 de lei sau de 7.000 de lei, pentru că astfel ne obligă să închidem firmele”, a concluzionat managerul firmei braşovene.
Probleme cu concurenţa neloială din domeniu sunt şi în judeţul Constanţa. În opinia lui Victor Sîmboteanu, director general al firmei Disan Expert SRL, concurenţa neloială şi munca la negru în domeniul construcţiilor nu vor dispărea până ce statul nu se va implica cum trebuie. „Adică, să-i verifice pe toţi, nu doar pe unii. Noi avem 180 de angajaţi, toţi cu carte de muncă, ori nu cred că acest lucru se întâmplă şi în cazul altor firme din construcţii”, a conchis Victor Sîmboteanu.