Criza locuințelor este o preocupare din ce în ce mai mare în toată Europa, marcată de penurie și creșterea chiriilor, arată Euronews.
Aproximativ 70% dintre rezidenții UE își dețin casele, în timp ce restul de 30% locuiesc cu chirie.
În același timp, aproape 17% din populația UE trăiește în condiții de supraaglomerare.
În Europa, peisajul locativ este variat, cu o diferență semnificativă între proprietari și chiriași.
În 8 din 36 de țări europene mai mult de 90% din populație locuia în propriile case în 2022, conform Eurostat.
Peste jumătate din populație locuiesc cu chirie în Germania și Elveția
În Germania, proporția chiriașilor a depășit 50% în 2022, ceea ce o face unică în rândul țărilor UE.
Elveția, având în vedere Asociația Europeană de Liber Schimb mai largă (AELS, Regatul Unit și țările candidate), a avut cea mai mare proporție de chiriași, cu 57,7%.
Proprietatea de locuințe este mai mare în țările balcanice
Macedonia de Nord, Albania și România au rate de proprietate a locuințelor de peste 95%.
Cu excepția Turciei, rata de proprietate a fost mai mare în țările balcanice – o tendință care se extinde și în Ungaria, Serbia, Croația și Muntenegru.
În schimb, țări precum Austria, Turcia, Danemarca, Franța, Suedia și Regatul Unit se încadrează sub rata medie a UE de 69,1%.
Dintre țările „Patru Mari” din UE, Spania și Italia au avut cele mai mari rate, trei din patru rezidenți trăind în propriile case.
Politici publice și locuințe sociale de închiriere
Țările europene au implementat diverse măsuri de politică pentru a asigura locuințe la prețuri accesibile.
Acestea includ alocații pentru locuință, locuințe sociale închiriate și reglementări privind chiria.
În medie, locuințele sociale reprezintă 8% din totalul fondului de locuințe din UE, conform raportului OCDE privind locuințe la prețuri accesibile.
Aceasta se referă la locuințe de închiriere rezidențiale oferite la prețuri sub-piață și alocate conform unor reguli specifice, mai degrabă decât prin mecanismele pieței.
Țările de Jos, Austria și Danemarca dețin cele mai mari cote de locuințe sociale, constituind mai mult de 20% din fondul lor total de locuințe.
Regatul Unit, Franța, Irlanda, Islanda și Finlanda au sectoare moderate de locuințe sociale, variind de la 10% la 19%.
Sectorul este relativ mic în Elveția (8%) și Germania (2,7%), unde peste jumătate din populație sunt chiriași.
Destule camere într-o casă?
Calitatea locuințelor este critică. OCDE subliniază că locuințele supraaglomerate și cu spațiu limitat afectează negativ sănătatea, în special a copiilor.
Numărul mediu de camere per persoană și ratele de supraaglomerare sunt indicatori cheie ai calității locuințelor.
În 2022, numărul mediu de camere per persoană în UE a fost de 1,6, variind de la 2,3 camere în Malta la 1,1 camere în Polonia, România și Slovacia.
Camera medie per persoană a fost mai mică în țările candidate din Balcani, corelând cu rate mai mari de supraaglomerare.
În ciuda ratelor ridicate de proprietate în țările balcanice, supraaglomerarea rămâne o problemă în aceste regiuni.
Cel puțin jumătate din populația din Muntenegru, Albania și Serbia locuia în case supraaglomerate.
Rata de supraaglomerare a fost de 16,8% în UE.
Dintre țările UE, cele mai mari rate de supraaglomerare au fost observate în Letonia (41,7%), România (40,5%) și Bulgaria (36,2%), în timp ce cele mai scăzute au fost în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) și Olanda (2,9%).
Apel pentru locuințe la prețuri accesibile
În ianuarie 2024, un colectiv de 100 de furnizori de locuințe publice, cooperative și sociale, alături de factori de decizie și cercetători, s-au reunit în Parlamentul European. Condus de Housing Europe, grupul a publicat un manifest care subliniază trei pași pentru a asigura locuințe decente și accesibile pentru toți în UE:
- O nouă paradigmă de locuințe
- Mișcare pentru o tranziție energetică corectă
- Abordați cauzele fundamentale pentru a pune capăt excluderii locuințelor
În special, manifestul a cerut sprijin pentru locuințele publice, cooperative, sociale și conduse de comunitate, ca o coloana vertebrală a sistemelor naționale de locuințe.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2024
