Mai mult de o treime din români locuiau chiar și înaintea pandemiei în locuințe cu probleme semnificative, iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească situația, se arată într-o analiză realizată de Kingfisher.
Astfel, aproximativ 7,5 milioane de persoane (39%) în România raportează că trăiesc cu „probleme de locuințe semnificative”, iar dintre aceștia, 75% consideră că au puțin sau nu au deloc control asupra situației.
Cele mai frecvente probleme sunt frigul, zgomotul, umezeala și mucegaiul, precum și dăunătorii, gunoiul, canalizarea și drenajul inadecvate. Aceste probleme afectează, de asemenea, integrarea socială și bunăstarea oamenilor.
Trăirea unor perioade lungi de carantinare din cauza pandemiei Covid-19 a agravat aceste probleme, lăsând mulți respondenți ai studiului Kingfisher să se simtă „prinși” și „izolați” în casele lor.
Cei mai afectat de locuințele improprii
Cei care au probleme legate de locuire sunt mai predispuși față de cei care locuiesc în locuințe bune să se afle în următoarele situații:
* locuiesc într-un oraș mare
* lucrează cu normă întreagă
* au un venit mai mic de 3.800 lei pe lună
* au un handicap
* au copii mici, sub 18 ani.
O poveste despre două crize: impactul Covid-19 asupra locuințelor improprii
Având în vedere că mai mulți oameni petrec timp acasă în timpul carantinării, casa a luat un rol central și mai important în viața de zi cu zi. Majoritatea oamenilor au fost nevoiți să-și petreacă mai mult timp în interior și, astfel, au trebuit să-și rearanjeze rapid spațiu disponibil pentru a acomoda telemunca și școala online. Drept urmare, mai mult de jumătate (56%) dintre respondenți au declarat că starea generală a locuinței lor actuale este mai importantă pentru ei acum decât înainte de lockdown.
Peste o treime (34%) dintre respondenții români au atras atenția asupra următoarele probleme cu care s-au confruntat: * Zgomotul excesiv * căldura excesivă din cauza izolației precare sau a funcționării proaste ale sistemelor de căldură * lipsa spațiului.
”Rareori o casă a fost o chestiune de viață și de moarte. Casa a devenit prima linie de apărare împotriva coronavirusului. Trăim într-un fel de paradox: locuința a devenit cea mai bună rețetă medicală de care avem nevoie. Toată lumea ne spune să rămânem acasă, dar deși familiile vulnerabile au acces la rețetă, nu au medicamentul, care este o casă adecvată”, a spus Roberto Pătrășcoiu, director național al organizației Habitat pentru Umanitate.
Cine este responsabil și cum putem schimba lucrurile?
Respondenții intervievați consideră că proprietarii, dezvoltatorii de locuințe și administrația locală sunt cei care ar trebui să rezolve probleme legate de locuirea inadecvată.
Răspunsurile au fost următoarele: „Cine este„ foarte ”sau„ oarecum ”responsabil pentru rezolvarea problemei locuințelor improprii?
”89% proprietarii
85% dezvoltatorii de locuințe
82% administrație locală
80% guvern
52% organizații caritabile și ONG-uri.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020
