România înregistrează cea mai ridicată rată de supraaglomerare a locuințelor din Uniunea Europeană, iar problema este și mai accentuată în cazul tinerilor, arată datele Eurostat pentru anul 2025.
Peste 40% din populația României locuiește în gospodării considerate supraaglomerate, față de aproximativ 17% la nivelul Uniunii Europene.
În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani, ponderea depășește 60%, mai mult decât dublul mediei europene, de circa 27%.
România, la mare distanță de media europeană
Graficul Eurostat arată diferențe foarte mari între statele membre în ceea ce privește condițiile de locuire.
România se situează pe primul loc în UE, cu o rată de puțin peste 40% pentru populația totală. Urmează Letonia, cu aproximativ 39%, Bulgaria, cu circa 33%, Croația, cu 32%, și Polonia, cu aproximativ 31%.
La polul opus se află Cipru, unde rata este de numai câteva procente, precum și Țările de Jos, Malta și Irlanda.
Media Uniunii Europene este de circa 17%, ceea ce înseamnă că rata înregistrată în România este de aproximativ 2,4 ori mai mare.
Peste șase din zece tineri din România trăiesc în locuințe supraaglomerate
Diferențele devin și mai pronunțate dacă sunt analizate condițiile de locuire ale tinerilor.
În România, rata de supraaglomerare în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani depășește ușor 60%, cel mai ridicat nivel dintre țările UE prezentate de Eurostat.
România este urmată de Letonia, cu aproximativ 55%, Bulgaria, cu aproape 53%, Grecia, cu circa 48%, și Croația, cu aproximativ 47%.
Media europeană pentru această categorie de vârstă este de aproximativ 27%.
Astfel, diferența dintre România și media UE este de peste 30 de puncte procentuale.
Mai multe blocuri turn vor fi intr-un viitor mare ansamblu imobiliar
Tinerii sunt mai afectați în toate statele analizate
Datele mai evidențiază o tendință generală: rata supraaglomerării este mai mare în rândul tinerilor decât în populația totală în aproape toate țările prezentate.
În România, diferența este de aproximativ 20 de puncte procentuale: puțin peste 40% pentru populația totală, comparativ cu peste 60% pentru categoria 15–29 de ani.
Situația sugerează o presiune mult mai mare asupra condițiilor de locuire ale generațiilor tinere.
Europa Centrală și de Est concentrează cele mai ridicate rate
Graficul evidențiază și o separare geografică pronunțată. România, Bulgaria, Croația, Polonia, Slovacia și Lituania se află printre statele cu rate ridicate ale supraaglomerării populației.
În schimb, în mai multe state din vestul și nordul Europei, precum Țările de Jos, Irlanda, Belgia și Finlanda, valorile sunt considerabil mai reduse.
De exemplu, în Țările de Jos, rata pentru populația totală este de circa 4%, de aproximativ zece ori mai mică decât cea înregistrată în România.
Criza spațiului locativ afectează în special generația tânără
Datele Eurostat pentru 2025 plasează astfel România la extrema clasamentului european al supraaglomerării locuințelor.
Problema este deosebit de accentuată în cazul tinerilor: peste șase din zece persoane cu vârsta între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe în care spațiul disponibil este insuficient în raport cu dimensiunea și structura gospodăriei.
Pentru piața construcțiilor rezidențiale, datele indică existența unui deficit important în ceea ce privește adecvarea fondului locativ la necesitățile gospodăriilor.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
