Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR)
România trebuie să schimbe modul în care gândește și realizează investițiile, iar construcțiile nu mai pot fi separate de tehnologie, sustenabilitate, eficiență energetică și dezvoltare urbană, consideră Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR).
În cadrul forumului ECI 202 – Energy • Construction • Innovation, președintele CAIR a atras atenția că simpla alocare a banilor nu este suficientă, ci investițiile trebuie să fie integrate și orientate către rezultate concrete.
Totodată, economia românească începe să depășească modelul tradițional de funcționare în care domeniile au evoluat relativ izolat. În plus, integrarea europeană obligă România să accelereze colaborarea și abordarea integrată a proiectelor.
În același timp, tehnologia schimbă rapid toate domeniile economiei.
Transformarea tehnologică va influența inclusiv modul în care oamenii locuiesc, se deplasează și lucrează.
România are de recuperat decalaje
Președintele CAIR consideră că România este încă în urmă față de alte state europene în ceea ce privește această transformare și că recuperarea decalajelor va necesita un efort suplimentar.
„Nu va fi ușor în România, pentru că avem niște pași pe care trebuia să îi fi făcut până acum. Din păcate, suntem destul de în urmă din acest punct de vedere, în comparație cu alte țări europene”, a explicat Cristian Erbașu.
Recuperarea decalajelor nu înseamnă însă doar alocarea unor sume mai mari pentru investiții. România are nevoie și de un sistem mai bine organizat, care să permită aplicarea efectivă a direcțiilor stabilite.
„Bineînțeles că ne trebuie bani, dar câteodată ne trebuie, în primul rând, răspunsuri”, a spus Cristian Erbașu.
În opinia sa, există situații în care autoritățile și mediul privat cunosc direcțiile în care trebuie să meargă, însă implementarea este îngreunată de lipsa unei baze și a unui sistem suficient de bine organizat.
O schimbare importantă trebuie să apară și în modul în care sunt concepute și finanțate investițiile.
Indiferent de sursa banilor – buget de stat, fonduri europene sau finanțări de la instituții internaționale – proiectele trebuie să fie orientate către ținte și rezultate.
Proiectele trebuie integrate astfel încât să contribuie la obiective mai largi și să își atingă efectiv scopul pentru care au fost finanțate.
Președintele CAIR a atras atenția că România deschide numeroase proiecte, dar nu reușește întotdeauna să le finalizeze într-un mod care să le permită să producă rezultatele așteptate. „Noi tot deschidem cercuri, dar nu închidem aceste cercuri”, a sintetizat Cristian Erbașu.
Locuințe accesibile și cartierele viitorului
O astfel de schimbare de abordare este necesară și în dezvoltarea proiectelor rezidențiale. Cristian Erbașu a dat ca exemplu conceptul de locuire accesibilă și dezvoltarea unor cartiere noi la marginea marilor orașe.
Modelul presupune realizarea unor cartiere integrate, care să includă infrastructura și dotările necesare, dar să respecte în același timp principiile de sustenabilitate și protecție a mediului.
„Filozofia este aceea de a face cartierul integrat cu tot ce trebuie, pe conceptul de sustenabilitate, de materiale și protecție a mediului”, a subiniat Cristian Erbașu.
Potrivit acestuia, realizarea unor astfel de proiecte în zonele centrale ale marilor orașe este dificilă din cauza costurilor ridicate. La marginea orașelor costurile terenurilor permit menținerea unui preț mai accesibil al locuințelor.
Domnul Erbașu a indicat valori de aproximativ 1.200-1.800 de euro/mp, în funcție de proiect și de nivelul de dotare, pentru ca locuințele să rămână accesibile și, în același timp, să respecte standarde ridicate de calitate.
Aceste locuințe nu ar trebui să fie confundate cu locuințele sociale, ci să fie destinate unor categorii mai largi de populație.
„Nu sunt case sociale. Sunt case cu un standard ridicat, dar care rămân totuși la un preț accesibil”, a subliniat Cristian Erbașu.
Conceptul urmărește crearea unor noi comunități urbane, în care să poată locui oameni de vârste și categorii sociale diferite.
„Trebuie să cooperăm pentru a face, de fapt, noi habitate, habitatele viitorului în care generația următoare să trăiască”, a afirmat președintele CAIR.
Pentru dezvoltarea acestor proiecte este necesară cooperarea dintre constructori, autorități, industria energetică și producătorii de materiale de construcții.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
