Durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani și doar în cazuri excepționale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite și altor jucători să intre pe această piață.
Aceasta este recomandarea Consiliului Concurenței.
Consiliul face această recomandare în urma finalizării unei analize sectoriale pe piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații de drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România.
Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenței a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamț), 30 ani (municipiul Constanța) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iași).
Totodată, autoritatea de concurență a constatat că la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privința modalității de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi.
În ceea ce privește lucrările de reparații și întreținere a drumurilor și străzilor de pe raza municipiilor reședință de județ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităților administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor și străzilor, care sunt executate, în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realizează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziție publică.
Și la nivelul Uniunii Europene, modul de atribuire a contractelor pentru lucrările de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi diferă în funcție de legislația specifică din fiecare stat.
De exemplu, în țări precum Suedia sau Belgia, atribuirea contractelor de lucrări se face prin licitații publice, în timp ce Germania, Austria și Norvegia permit și varianta ca lucrările să fie executate de către operatori interni ai municipalităților.
În același timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi dețin capacități proprii de producție a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment).
Deși operatorii specializați se pot deplasa oriunde în țară, pentru a executa lucrări de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi, analiza a arătat că aceștia preferă contracte în localitățile- regiunile de reședință unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje, unde cunosc particularitățile legate de forța de muncă.
Din analiza datelor, rezultă faptul că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România, din 2016 și până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel national. La polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoarea totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%).
Municipiile cu cea mai mare valoare a contractelor de lucrări de reparații și întreținere străzi la nivelul municipiilor reședință de județ, la adjudecare, sunt: Târgu Mureș (168,9 milioane lei), Arad (132,2 milioane lei), Cluj-Napoca (131,7 milioane lei), urmate de Craiova (110,2 milioane lei), Satu Mare (110,1 milioane lei) și București (107,5 milioane lei)
În ceea ce privește lucrările de modernizare/reabilitare străzi și drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare, s-au înregistrat în municipiul Galați (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) și Oradea (85,4 milioane lei).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2021
