Solplanet x AeroFix

Construirea a 40.000 de locuinte publice, in planul autoritatilor

Finanțări și programe naționale sunt prevăzute pentru construirea de locuințe publice, fiind estimat ca numărul acestora să ajungă la peste 40.000 până în anul 2027. Aceasta conform Strategiei naționale pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027, lansată în consultare publică.

Acțiuni prevăzute pentru creșterea fondului de locuințe sociale

Pentru diminuarea deficitului în domeniul locuirii vor fi dezvoltate următoarele mecanisme:

* creșterea finanțării sectorului locuințelor sociale

* demararea unui program național de construire de locuințe sociale pentru acoperirea deficitului de locuințe sociale

* creșterea fondului imobiliar public (programe de construcție, disponibilizarea clădirilor neutilizate sau abandonate și reabilitarea clădirilor vechi neutilizate în mod prioritar, cumpărarea locuințelor neutilizate, promovarea parteneriatelor public privat) destinate grupurilor vulnerabile

* sprijin locuire pentru victimele calamităților.

Probleme locuirii în România

Posibilitatea cumpărării locuințelor de la stat la prețuri modice în urma Decretului-Lege din anul 1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație a făcut ca în prezent România să fie țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe din Europa. Între anii 2008 și 2018 aproximativ 95% din populația României avea o locuință în proprietate, fără ipotecă sau împrumut. Prin comparație, media europeană s-a situat la nivelul de aproximativ 43%, restul având împrumuturi la bancă sau locuind în chirie.

Persoanele din România care au rate sau care locuiesc în chirie sunt mai degrabă tineri care s-au mutat în marile orașe (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) din alte zone ale țării. Având în vedere tendința de concentrare a populației în aceste zone este foarte probabil ca pe viitor să crească numărul celor care au locuințe închiriate sau cumpărate cu rate la bancă. În schimb în Europa, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie care sunt proprietare fără ipotecă sau împrumut este mai scăzut comparativ cu populația generală, cei mai mulți locuind în chirie.

Rata de supraaglomerare

Chiar dacă România are cea mai mare rată de proprietari pe locuințe, rata de supraaglomerare este printre cele mai mari din Europa (media UE28 în anul 2017 a fost de 15,7%). Cu toate că în perioada 2008-2018, rata persoanelor care locuiesc în locuințe supraaglomerate a scăzut, în anul 2018 se apropia de valoarea de 50%(46,3%). Cea mai mare rată de supraaglomerare a locuințelor este în cazul familiilor cu copii. În perioada 2008-2018 rata de supraaglomerare a scăzut pentru toate categoriile de vârstă (copii -66,4%, adulți-48,2% și vârstnici-18,8%) cu toate acestea România depășește cu multmedia europeană (în anul 2017 copii -21,9%, adulți-16,8% și vârstnici-6,2%).

Costuri prea mari pentru locuire

În România rata persoanelor împovărate cu costul locuirii s-a înjumătățit în ultimii 10 ani (10,3 în anul 2018), fiind apropiată de media UE28 (10,4% în anul 2017). Ponderea relativ scăzută a persoanelor împovărate cu costul locuirii se explică prin numărul foarte mare de proprietari din România. În aceste condiții se poate spune așadar că cele 10% dintre persoanele împovărate cu costul locuirii sunt la limita sărăciei având venituri insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de întreținere a locuinței, conform Eurostat.

În ceea ce privește ponderea tinerilor (18-34 ani) care locuiesc cu părinții în România, mai mult de jumătate se află în această situație (56,8% în anul 2018), procent peste media UE28 (48,1% în anul 2017).

Pe lângă cei care încă urmează studiile, se poate spune că veniturile din România nu

permit multor tineri să se mute de acasă, fiind nevoiți sau preferând să locuiască mai mult cu părinții.

 

Descărcați aici Strategia națională și Planul de acțiune pentru perioada 2021-2027

 

Login Required
Login Required

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020

Sus