Amendamentul de modificare a Codului Urbanismului pentru a transfera decizia de aprobare a PUZ-urilor de la Primăria Municipiului București la primăriile de sector este contestat de parlamentarii din opoziție.
Discuțiile din Comisia pentru Administrație publică a Senatului au fost amânate pentru săptămâna viitoare, membrii comisiei având de analizat numeroase amendamente depuse de părțile interesate.
Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, i-a solicitat ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, să-și retragă amendamentul depus la noul Cod al Urbanismului.
El atrage atenția că această schimbare ”nu servește interesele cetățenilor, ci pe cele ale mafiei imobiliare”.
Și subliniază: ”Dacă amendamentul propus de ministrul Dezvoltării va fi adoptat, va urma o descentralizare completă a activității de urbanism la nivel de București, care va duce la un haos total. Fiecare primărie va avea o viziune urbanistică diferită, în timp ce unele vor permite construcții și modificări ilegale ale PUZ-urilor.”
”Trecerea PUZ-urilor de la Primăria Generală la primăriile de sectoare condamnă Bucureștiul la ghetoizare și la prevalența intereselor dezvoltatorilor imobiliari în fața interesului general. E nevoie de o viziune de ansamblu, la nivelul întregului oraș”, declară Radu Mihaiu.
Cladire reprezentativa a Bucurestiului: proiectarea lucrarilor de restaurare intarzie
Primarul USR atrage, de asemenea, atenția asupra mai multor amendamente nocive depuse. Aprobarea acestora ar reprezenta un atac direct la adresa spațiilor verzi din București, deoarece implică scoaterea de sub protecție a acestora, în favoarea dezvoltatorilor privați.
În plus, se facilitează intrarea în legalitate a construcțiilor care nu respectau documentațiile de urbanism și se aprobă supraetajări în afara documentațiilor de urbanism, fără niciun fel de fundament.
Alte amendamente, depuse de parlamentarii PSD, vizează în principal eliminarea interdicției de a construi pe spațiile verzi private, posibilitatea derulării lucrărilor de construire chiar dacă Planul Urbanistic a fost anulat în instanță, intrarea în legalitate a clădirilor construite ilegal.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2023
Nu doresc să pară că mă laud, dar îmi imaginez că sunt unul dintre puţinii specialişti din domeniu, care în urma unei experienţe (teoretică şi practică) dobândite, poate să facă o comparaţie elocventă între modul de asigurare al calităţii şi disciplinei din construcţii din România şi Germania, o ţară din UE, care ar putea constitui un model de dezvoltare pentru noi.
Am avut şansa de a cunoaşte modul de funcţionare al sistemului din ţara noastră în calitate de angajat la Inspecţia de Stat în Construcţii – jud. Bihor. In urma unei selecţii, prin Ordinul MLPAT nr. 287/D-1992, am devenit unul dintre participanţii care au avut privilegiul de a participa la primul program de perfecţionare organizat de Germania pentru ţări din Europa de Est. Credeţi că a existat interes pentru punerea în apli¬care a cunoştinţelor şi experienţei dobândite?
Este lăudabil faptul că prin proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) se doreşte simplificarea procesului de dobândire a diverselor autorizații de construire, dar există şi alte problme de fond, care ar trebui soluţinate prin implemenatrea acestui cod.
Inainte de a aprecia prevederile viitorului cod, consider că ar trebui să cunoaştem conjunctura şi cauzele pentru care obţinem rezultate nemulţumitoare în domeniul calităţii şi a disciplinei din construcţii.
In proiectul de cod s-au introdus PALEATIVE, care pot fi apreciate doar de necunoscătorii domeniului. Principiile şi mecanismele care funcţionează în Uniunea Europeană sunt altele. Este o ILUZIE că viitorul cod poate aduce rezultate mai bune, atât timp cât NICI DEZIDERATELE IMPORTANTE descrise în „EXPUNEREA DE MOTIVE” a proiectului, NU VOR FI IMPLEMENTATE în viitorul cod.
CONCRET. „Prin intermediul Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor se propune UN PROCES MAJOR DE REFORMARE care să permită o reconcepere și o abordare inovativă a proceselor”. Insă procesul major de reformare LIPSEŞTE CU DESĂVÂRŞIRE din CATUC.
SOLUŢII pentru REFORMARE EXISTĂ. Problema este că modele performante, care şi-au probat eficienţa în ţări ale UE dezvoltate, NU SE DOREŞTE SĂ FIE IMPLEMENTATE ÎN ROMÂNIA.