În vederea reducerii despăgubirilor pe care le are de plată către Pizzarotti din cauza întârzierilor generate de autoritățile din România, dar imputate constructorilor prin facturi de penalități, CNAIR își va continua acțiunea legală: a introdus o acțiune în anulare și va folosi toate mijloacele legale pentru apărarea intereselor statului și a fondurilor publice, după cum au transmis reprezentanții CNAIR.
”Mai mult, compania va iniția un arbitraj distinct privind constatarea legalității Acordului. Excepția autorității de lucru judecat nu operează”, au transmis aceștia.
Ce s-a întâmplat?
CNAIR a pierdut un arbitraj major în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti, din cauza întârzierilor generate de statul român pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda.
Un acord semnat de directorul CNAIR Cristian Pistol, în 2021, menit să limiteze paguba, s-a dovedit juridic inconsistent, deoarece a fost încheiat sub semnătură privată (fără formă notarială sau mandat special).
Astfel, în loc să plătească 150 milioane de lei, acum statul va trebui să plătească peste 350 milioane de lei, dacă acțiunea în anulare a CNAIR nu este admisă.
Contractul de proiectare și execuție pentru lotul 1 al autostrăzii Sebeș – Turda a fost încheiat la 14 noiembrie 2014 între Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL și CNAIR SA.
Valoarea acceptată a fost de aproape 541,74 de milioane lei fără TVA. Durata contractului era de 22 luni (4 proiectare + 18 execuție). Data de Începere a fost 2 decembrie 2014, iar data inițială de finalizare ar fi fost 1 octombrie 2016.
În cele din urmă, deschiderea traficului, etapa I, a avut loc la 30 noiembrie 2020 (km 0+000 – km 15+500).
Recepția la terminarea lucrărilor a fost aprobată la 30 decembrie 2021, iar perioada de garanție a fost prelungită de CNAIR până la 7 iunie 2027, ca măsură de protejare a intereselor patrimoniale, din cauza defectelor constatate.
CNAIR a emis facturi de penalități, pe care antreprenorul le-a atacat
Din 2016, Antreprenorul a formulat 30 de revendicări, analizate succesiv de Inginer și de Comisia de Adjudecare a Disputelor, care au dispus admiterea parțială a unora dintre acestea. Nemulțumit, Antreprenorul a sesizat Camera de Comerț și Industrie a României, formându-se dosarul arbitral nr. 29/2020.
În 2021, CNAIR a emis facturi de penalități către antreprenor, cu toate că, așa cum au recunoscut chiar ei: „Întârzierile au fost generate de un ansamblu de factori obiectivi, niciunul imputabil exclusiv CNAIR: exproprieri îndelungate, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate”
Motivul?: „Întrucât proiectul a depășit substanțial data inițială de finalizare, CNAIR avea obligația contractuală de a aplica și factura penalitățile, ca instrument de protecție a fondurilor publice”, spun reprezentanții CNAIR.
Așadar, la 15 iulie 2021, CNAIR a emis facturile de penalități, în executarea obligațiilor de diligență contractuală, și a executat Garanția de Bună Execuție (GBE) a antreprenorului.
În răspuns, la 20 septembrie 2021, antreprenorul a înregistrat dosarul arbitral nr. 89U/2021, pentru suspendarea plății facturilor și a executării Garanției de Bună Execuție (GBE).
CNAIR ar fi câștigat inițial arbitrajul, iar antreprenorul a cerut un acord
Decizia Tribunalului Arbitral (89U/2021) a validat poziția CNAIR: a respins cererea Antreprenorului și a statuat că neplata facturilor îndreptățește CNAIR la executarea GBE. „Astfel, CNAIR a ajuns într-o poziție de forță – cu Antreprenorul expus riscului rezilierii contractului. În acest context, Antreprenorul a solicitat negocierea unui acord”, afirmă reprezentanții CNAIR.
Din poziția de forță, CNAIR a ajuns datoare cu 35 de milioane de euro
După rezultatul de la Tribunal, antreprenorul a solicitat negocierea unui acord. La negocierea și redactarea acordului, CNAIR a beneficiat permanent de consultanța unei case de avocatură, spun reprezentanții companiei.
Valorificând poziția favorabilă, CNAIR a obținut concesii substanțiale prin Acord:
a) Cadrul litigiului: toate pretențiile Antreprenorului existente la data Acordului sunt deja formulate în dosarul 29/2020, iar Antreprenorul renunță expres și integral la orice alte pretenții privind evenimente cunoscute neformulate până atunci. CNAIR nu renunță la propriile drepturi.
b) Plafonul maximal: compensația maximă acordabilă Antreprenorului – 149.661.800 lei net + TVA (circa 179,6 mil. lei total).
Cifra esențială: deși petitul Cererii Arbitrale era de 149.661.800 lei, raportul financiar din dosar evalua pretențiile la 527.573.427,80 lei – mai mult aproape de 3,5 ori. Acordul a redus expunerea CNAIR la sub o treime din valoarea maximă posibilă.
c) Continuarea lucrărilor: în schimb, CNAIR suspendă executarea GBE și continuă plata certificatelor intermediare, sub condiția furnizării de către Antreprenor, în 15 zile, a unei garanții suplimentare de 30,3 mil. lei (peste GBE de 54 mil. lei). Aceasta a permis finalizarea lucrărilor (progres cca. 98%).
Din Acord nu reiese nicio condiționalitate față de recepție.
Antreprenorul nu a plătit garanția suplimentară
Antreprenorul nu a furnizat garanția suplimentară de 30,3 mil. lei în termenul de 15 zile, încălcând astfel Acordul încă din primele săptămâni. În consecință, la 26.01.2022 s-a semnat un act adițional care a modificat această clauză.
Tribunalul Arbitral nu a recunoscut acordul, pentru că nu era semnat la notar
Tribunalul Arbitral a refuzat să recunoască efectele juridice ale Acordului, apreciind că Antreprenorul ar putea majora pretențiile peste plafonul de 149.661.800 lei.
De fapt, conform acestei decizii, CNAIR ar avea acum de plata circa 325 de milioane de lei către antreprenor.
Problema ar fi fost că acest acord nu a fost semnat cum trebuie, nu a fost legalizat la notar și nu a fost prezentat în formatul legal.
Cu privire la acest aspect, CNAIR a transmis:
„Două aspecte fac această hotărâre fără precedent: În primul rând, a pretinde că un act semnat de directorul general al CNAIR ar fi lipsit de efecte în absența autentificării notariale contrazice întreaga practică a contractării publice din România. În logica Tribunalului Arbitral, întreaga infrastructură contractuală a CNAIR – inclusiv contractele de finanțare și contractele de execuție – ar fi, absurd, lipsită de validitate.
În al doilea rând, ignorarea unei înțelegeri intervenite chiar pe parcursul procesului arbitral, prin care părțile au restrâns consensual cadrul procesual, depășește rolul jurisdicțional al arbitrului. Arbitrul are obligația de a respecta voința comună a părților, nu de a reconstrui un cadru pe care părțile l-au abandonat.
Mai mult, niciuna dintre părți nu a solicitat anularea Acordului în dosarul 29/2020 – Tribunalul nu a fost învestit cu o astfel de cerere”.
Efecte asupra bugetului: Sunt sau nu afectate proiectele de autostrăzi?
CNAIR a comunciat că a cerut în cadrul propunerilor bugetare 386,8 mil. lei pentru Sebeș –Turda, din care 325,3 mil. lei pentru dosarul 29/2020. însă nu a primit aceste sume: „Legea bugetului de stat a aprobat doar 26% din necesar, limitare care excedează capacitatea decizională a companiei”.
Pe 31 martie 2026 CNAIR a solicitat în regim de urgență suplimentarea cu 325,6 mil. lei pentru achitarea sentinței.
Ulterior, pe 29 aprilie 2026, CNAIR a propus Antreprenorului o eșalonare în trei tranșe a sumei de 179.629.566 lei – soluție responsabilă raportată la realitatea bugetară.
Pe 14 mai 2026, tot CNAIR a solicitat aprobarea MTI pentru redistribuire trimestrială (suplimentare trim. II cu 48,3 mil. lei). Ziua următoare, pe 15 mai 2026, CNAIR a făcut o cerere de fonduri pe luna mai – 83,7 mil. lei pentru achitare parțială.
Pentru diferența de cca. 47,6 mil. lei, CNAIR va solicita redistribuire în temeiul art. 48 din Legea nr. 500/2002.
Executarea silită poate fi exclusiv asupra fondurilor proprii CNAIR
CNAIR ne informează că executarea silită poate fi exclusiv asupra veniturilor proprii ale CNAIR, fără afectarea fondurilor de la bugetul de stat, PNRR sau Programul de Transport – garantând continuitatea proiectelor strategice de infrastructură.
Pentru protejarea intereselor patrimoniale, CNAIR a formulat contestație la executare și va depune cerere de suspendare provizorie, precum și cerere de suspendare a executării până la soluționarea definitivă a contestației.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2026
