Clădirile istorice din centrul Capitalei au devenit o nouă țintă pentru dezvoltatori în condițiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcții in aceasta zona este din ce în ce mai redusă. Potențialul acestui segment de piață este foarte mare având în vedere cererea pentru spații de birouri si pentru hoteluri moderne în centrul Capitalei.
Consilierii imobiliari de la JLL au identificat mai multe zone din București unde există clădiri istorice care, prin investiții în modernizare și reabilitare, ar putea să intre în circuitul imobiliar comercial. Printre acestea se numărăr Piața Universității, Centrul Vechi, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei și zona Cismigiu.
În aceste zone există multe clădiri istorice, foarte bine întreținute și conservate și care în consecință necesită investiții mai reduse din partea potențialilor cumpărători. Pe de altă parte, aceste clădiri au dimensiuni generoase, care permit investitorilor să realizeze proiecte mai atractive în termeni comerciali.
Dacia One, cele două clădiri de pe Calea Victoriei cumpărate de grupul Hagag, proiectul dezvoltat de Hanner pe amplasamentul fostei fabrici de bere Grivita, Hotel Corinthia (Grand Hotel du Boulevard), hotelul Autograph by Marriott, dezvoltat în locul Marmorosch Blank, una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureștiul vechi sunt alte astfel de proiecte în diverse stadii de dezvoltare.
România urmează astfel trendul care se manifestă în Europa de mulți ani și care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. În acest sens avem exemple și în Cehia sau Ungaria, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz.
Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine și din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din București pentru sedii de firme, ceea ce se vede și în rata de neocupare, de sub 5%.
În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD, a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătrați, în condițiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătrați (22% din suprafața de birouri închiriată în București), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă al nivelul anului 2018 din Capitală.
Având în vedere aceste evoluții, analiștii JLL văd o schimbare a abordării investitorilor în ceea ce priveste clădirile vechi, în sensul că acestea nu mai sunt folosite de ambasade sau de casele de avocatură, ci sunt cel mai des sunt reconvertite în hoteluri sau integrate în proiecte mai ample, cu componenta de birouri.
Segmentul se dezvoltă în special datorită locațiilor centrale ale acestor proprietăți, dar și datorită dorinței dezvoltatorilor de a face proiecte mai interesante din punct de vedere architectural, cu mai multă personalitate.
Menținerea caracterului istoric al acestor clădiri – prin restaurare strictă sau renovare cu schimbarea destinației – poate spori atractivitatea proiectului prin păstrarea și utilizarea unor caracteristici și finisaje deosebite cu respect pentru caracterul istoric si pentru unicitatea proprietatii.
Clădirile vechi atrag oamenii, fie că vorbim de căldura materialelor, fie de fațadele atent gândite. Clădirile vechi sunt martori ai culturii unui oraș, păstrându-i acestuia patrimoniul, identitatea și permanența.
Bucureștiul este un oraș cu o arhitectură variată, de la arhitectura veche religioasă, eclectism, școală naţională, arhitectură modernă interbelică, încercări de gotic, maur, art deco, arhitectură comunistă și arhitectură contemporană. Într-un peisaj atât de pestriț, pare cu atât mai important să păstrăm spiritul orașului prin îmbinarea noului cu vechiul.
Citiți și:
Un mare dezvoltator rezidential din Capitala pregateste trei noi proiecte
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr.8/ nov-dec 2018
