Solplanet x AeroFix

Cerere mai mica de spatii de birouri, in primul trimestru

Tendințele actuale de pe piața muncii și modul de lucru din viitor vor influența evoluția nevoilor companiilor pentru spații de birouri în următorii ani. Cererea va depinde de politica de lucru la distanță adoptată de fiecare companie, care poate duce sau nu la o suprafață închiriată mai mică, în funcție de domeniul de activitate, precum și de planurile de angajare, potrivit unui studiu realizat de Colliers.

În primul trimestru al acestui an, a fost înregistrată o cerere totală de puțin peste 54.000 mp în activitatea de închiriere și, deși cererea a scăzut în comparație cu primul trimestru al anului trecut (61 mii mp), este la egalitate cu media trimestrială a întregului an 2020.

De asemenea, cererea nouă de spații a fost de 21.700 mp, în mare parte datorită unei relocări considerabile dintr-o clădire necompetitivă (Superbet – circa 8.200 mp), sub suprafața de 29 mii mp de anul trecut, precum și sub tendința pre-pandemică, în care media trimestrială era de aproximativ 35 mii mp.

„Am exclus un număr considerabil de oferte din cifra cererii brute (aproximativ 7.700 mp de tranzacții de leasing), pentru că au fost încheiate în clădiri de birouri care nu sunt incluse în stocul total. Wipro Technologies a reprezentat cea mai mare tranzacție a trimestrului, de aproximativ 11.000 de metri pătrați”, a spus Daniela Popescu, Associate Director Tenant Services & Workplace Advisory Office 360° la Colliers.

Potrivit studiului, majoritatea organizațiilor care își transformă birourile aleg să creeze zone dedicate lucrului în echipă sau birouri la distanță, pentru lucrul individual de acasă. O zonă dedicată echipei nu trebuie neapărat să fie zonă fizică fixă în birou. Ea s-ar putea modifica (zilnic, săptămânal sau lunar) în funcție de momentul și frecvența cu care membrii echipei vin la birou. În cadrul bazei alocate echipelor, majoritatea companiilor implementează flexibilitate maximă, fără birouri dedicate individual.

”Birourile vor deveni din ce în ce mai mult locuri unde angajații se vor întâlni pentru a colabora, a se conecta și a interacționa cu colegii. În medie, până la 70% din spațiul de birouri pre-COVID a fost alocat mediilor individuale de lucru. În strategiile post-COVID adoptate la locul de muncă, acesta este reconfigurat în medie între 20%-40% pentru spațiile individuale și între 60%-80% pentru spațiile de colaborare”, a explicat Dominique Bogdănaș, Workplace Advisory Specialist Office 360° la Colliers.

Potrivit consultanților Colliers, au fost identificate însă diferențe în cadrul fiecărui industrii. Organizațiile din sectorul public și sectorul transporturilor și logisticii își organizează cerințele viitoare la locul de muncă pe baza unei prezențe mai mari la birou (peste 68% lucrează de la birou) comparativ cu alte industrii.

Organizații din sectoarele retail, servicii profesionale, energie și utilități și auto se organizează pe baza celei mai mici prezente la birou (aproximativ 50% lucrează de la birou).

Diferențe sunt identificate și între țările din Europa. Republica Cehă și Țările de Jos au cea mai mare intenție de a lucra de acasă după COVID (49% și respectiv 46%), arată raportul „Exploring the post-COVID Workplace”. Datele colectate de Colliers în 2020 arată o mare dorință de a fi implementat un sistem de lucru hibrid și în România (43% muncă la distanță și 57% lucrând de la birou). Marea Britanie și Germania se remarcă datorită intenției relativ ridicate de a lucra din locațiile clienților/partenerilor (respectiv 23% și 20%).

Organizațiile au început deja redimensionarea, organizarea și reconfigurarea birourilor pentru a se potrivi nevoilor unei lumi post-COVID și faptul că piața muncii își revine influențează și cererea viitoare de spații de birouri.

Analizând sondajele Comisiei Europene cu privire la intențiile de angajare pe termen scurt ale companiilor locale (următoarele 3 luni), în diverse sectoare unde activitatea poate avea loc de la birou, consultanții Colliers notează că, în aproape toate cazurile, intențiile de angajare pe termen scurt sunt egale sau peste media pe termen lung, sugerând fie stagnarea, fie o forță de muncă în expansiune.

Majoritatea sectoarelor au depășit deja nivelurile din 2019, nu doar media istorică. De exemplu, pentru companiile de recrutare, angajările de personal sunt semnificativ peste nivelurile din 2019 și chiar din 2018. La fel este cazul și în domeniul IT.

În concluzie, nivelurile sunt de obicei destul de departe de maximele record înregistrate în ciclul economic anterior, dar faptul că recuperarea are loc atât de repede este suficient de încurajator.

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2021

 

Sus