Oferte locuri de munca top

Cele mai mari investiţii în infrastructura de justiţie demarează în 2015

Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei (stânga) şi Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice

Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei (stânga) şi Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice

Cel mai mare program de investiţii în infrastructura de justiţie din România, cu o valoare totală de 575 milioane de euro, va fi demarat anul acesta de Ministerul Dezvoltării.  Prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, vor fi reabilitate, extinse sau construite de la zero 24 de instanţe de judecată şi 14 parchete în municipiile reşedinţă de judeţ, iar în Capitală va fi dezvoltat un amplu cartier al justiţiei, care va concentra principalele instituţii de profil din ţară. Programul se va derula până în anul 2020, în parteneriat cu Ministerul Justiţiei, a anunţat Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale şi Administraţiei publice.

Prima componentă, vizând consolidarea infrastructurii instanţelor de judecată, presupune investiţii totale de 287 milioane de euro pentru 24 de obiective: construcţia a 12 judecătorii şi palate de justiţie (în Alba Iulia, Bacău, Braşov, Buzău, Galaţi, Buftea, Drobeta – Turnu Severin, Piatra Neamţ, Slatina, Suceava, Alexandria şi Focşani) şi reabilitare sau extinderea a 12 judecătorii şi tribunale (din Arad, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Târgu Jiu, Deva, Târgu Mureş, Zalău, Vaslui şi Râmnicu Vâlcea).

Într-o primă fază, vor începe lucrările pentru șase obiective care au indicatorii tehnico-economici aprobaţi, cu o valoare totală de 75,5 milioane euro, din care 15,5 milioane euro bugetate pentru anul curent. Ulterior, pe măsură ce vor fi aprobaţi indicatorii, vor demara lucrările şi pentru celelalte 20 de obiective, a dat asigurări ministrul Dragnea.

În paralel, MDRAP va derula un program similar pentru consolidarea sediilor de parchete din reşedinţele de judeţ, program cu o valoare totală de 18 milioane de euro. Astfel, vor fi construite 10 sedii noi pentru parchete (în Focşani, Braşov, Galaţi, Iaşi, Târgu-Jiu, Bacău, Oradea, Deva, Tulcea şi Târgu Mureş) şi vor fi reabilitate şi reparate alte 4 sedii de parchete (din Constanţa, Târgu Mureş, Ploieşti şi Râmnicu Vâlcea).

La finalul acestor proiecte, toate reşedinţele de judeţ vor beneficia de instanţe de judecată adaptate cerinţelor actuale, a declarat Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei.

În plus faţă de aceste investiţii, MDRAP intenţionează să solicite fonduri europene aferente perioadei 2014-2020 pentru reabilitarea termică a clădirilor din infrastructura de justiţie, a mai precizat ministrul Dezvoltării Regionale.

Pe terenul „Esplanada” va fi construit “Cartierul Justiţiei

Cel de al treilea proiect finanţat de MDRAP în domeniul infrastructurii de justiţie vizează construirea în Bucureşti a unui ansamblu al justiţiei, pe terenul situat în apropiere de Piaţa Unirii, cunoscut şi sub denumirea de “Esplanada” şi aflat în prezent în administrarea MDRAP. Proiectul are o valoare estimată la 270 milioane de euro. Ansamblul ar urma să găzduiască sediile mai multor instituţii din sistemul judiciar: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoriile Sectoarelor 2 şi 5, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Pe lângă resursele MDRAP, o mare parte din suma necesară derulării proiectului, in jur de 200 milioane de euro, ar putea să provină de la Banca Mondială, dacă discuţiile purtate cu această instituţie se vor finaliza printr-un acord de creditare.

Dacă Banca Mondială va acorda finanţarea, atunci fondurile bugetare economisite vor fi utilizate pentru a extinde programul de investiţii şi la alte obiective judiciare, spune Dragnea.

Cartierul justiţiei ar putea face parte dintr-un proiect şi mai amplu, care ar urma să fie derulat în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti şi care va mai include un complex cultural şi de agrement, precum şi câteva turnuri cu spaţii de birouri. În acest sens, a fost elaborat un master plan, care cuprinde toate aceste componente şi care poate fi implementat integral sau etapizat.

Tot în acest an, Ministerul Justiţiei intenţionează să demareze lucrările la un centru regional de arhivare pentru instanţele de judecată, undeva în jurul Bucureştiului, a anunţat ministrul Cazanciuc.

În paralel, Ministerul Justiţiei va solicita prelungirea acordului de finanţare existent cu Banca Mondială în vederea continuării lucrărilor de reabilitare a sediilor instanţelor de judecată din oraşele mici şi medii.

Penitenciare noi sau reabilitate cu fonduri europene şi prin PPP

În perspectivă, Ministerul Justiţiei mai are în vedere şi alte investiţii importante în infrastructură. O prioritate este reprezentată de atragerea de fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii de penitenciare. O alternativă ar fi dată şi de construirea şi administrarea de penitenciare prin parteneriat public-privat. În acest sens şi-au manifestat interesul cel puţin doi investitori străini, a precizat Cazanciuc.

Costul pentru construcţia în PPP a unui penitenciar cu o capacitate de 700 de locuri se situează la cel puţin 60 de milioane de euro, bani pe care partenerul privat nu îi poate pune la dispoziţie fără anumite garanţii. În acest sens, Ministerul Justiţiei studiază prin ce montaj financiar pot fi realizate astfel de proiecte, a mai spus ministrul Justiţiei.

La rândul său, ministrul Dezvoltării a declarat că susţine conceptul de parteneriat public-privat, însă, pentru derularea cu succes a unor astfel de proiecte este necesar să fie elaborată cât mai repede noua lege PPP, sub o formă “atractivă şi clară”, atât pentru investitorul privat, cât şi pentru instituţia publică.

 


Etichete:
Sus