În ciuda faptului că în România s-au investit cele mai multe fonduri raportate la produsul intern brut pe cap de locuitor, aproximativ 5%, ţara continuă să aibă cea mai deficitară infrastructură din UE, a precizat reprezentantul Băncii Mondiale pentru România, Elisabetta Campannelli.
Printre soluţiile propuse de reprezentantul Băncii Mondiale la Bucureşti se numără revizuirea criteriilor de selecţie a proiectelor. “Patru principii generale sunt cheia prioritizării: relevanţa, impactul, capacitatea beneficiarului de a termina proiectul, sustenabiliatatea financiară “, a precizat sursa citată.
Proiectele finanţate de la bugetul de stat au nevoie de mecanisme de management şi evaluare a impactului pentru a decide dacă ele ar trebui extinse, ajustate sau anulate. Elisabetta Campannelli este de părere că proiectele finanţate din surse bugetare ar trebui aplicate după modelul celor europene.
De asemenea, reprezentantul Băncii Mondiale consideră că Guvernul de la Bucureşti ar trebui să raţionalizeze portofoliul de proiecte finanţate de la buget şi să limiteze finanţarea de noi proiecte: “Mii de proiecte de infrastructură din fonduri bugetare sunt în desfăşurare în diverse stadii de implementare (…) în actualul ritm de finanţare de 1,5 miliarde de lei pe an acestea ar fi finalizate în 15 ani.”
În acelaşi timp perioada de finanţare a proiectelor bugetare ar trebui corelată cu cele europene iar cooperarea administrativă în cadrul instituţional are nevoie de îmbunătăţiri.
“România a dovedit că se poate coordona în ultimele două perioade de finanţare a proiectelor europene 2007-2013 şi 2014-2020. Modelul ar trebui replicat acum în proiectele finanţare din surse bugetare”, a declarat Elisabetta Campannelli, reprezentantul Băncii Mondiale.
În următorii şapte ani România va primi 42,3 miliarde de euro din fonduri europene şi alte finanţări din surse naţionale şi regionale pentru investiţii capitale.
Din păcate, finanţarea continuă nu s-a dovedit o soluţie viabilă pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură.