Ca urmare a unui posibil atac asupra documentației Plan urbanistic zonal – zone protejate (PUZCP) municipiul București, arhitecții susțin nevoia imperativă de a menține în vigoare această reglementare.
Ordinul Arhitecților din România (OAR) afirmă că PUZCP București reprezintă, începând din anul 2000, baza pentru protejarea integrată a patrimoniului imobil din orașul istoric.
Este un document care a asigurat, atunci când a fost corect aplicat, echilibrul între interesele private multiple asociate vieții urbane și dezvoltării, cu interesul public al protejării valorilor de patrimoniu cultural.
În prezent, PUZCP este singura documentație de reglementare care se bazează pe o cunoaștere detaliată și o viziune largă asupra valorilor și potențialului de devenire al orașului istoric.
Deficiențele bine-cunoscute ale gestionării patrimoniului arhitectural-urbanistic al Bucureștiului, manifestate prin abandonul extins al fondului construit istoric, prin permisivitatea nejustificată pentru demolarea clădirilor istorice și prin lipsa unui control adecvat al modului de construire în țesut istoric au făcut obiectul a numeroase semnale de alarmă, rapoarte și programe de salvare precum:
* Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale, ale cărui recomandări se referă, între altele, tocmai la asigurarea reglementărilor urbanistice specifice pentru zonele construite protejate și întărirea regimului de protecție în aceste zone; raportul tratează pe larg situația capitalei, într-un capitol intitulat „Agresiuni împotriva patrimoniului cultural din București”;
* Rezoluția Comitetului Internațional al Orașelor și Satelor Istorice din cadrul Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor (CIVVIH-ICOMOS, 2013), referitoare la patrimoniul arhitectural și cultural al Bucureștiului, care semnalează aceleași probleme de fond, lipsa protecției reale și eficiente a țesutului istoric;
* Înscrierea Bucureștiului în lista celor mai periclitate monumente din lume, World Monuments Watch, program de conștientizare și sensibilizare derulat de una dintre cele mai importante ONG din domeniul protejării patrimoniului cultural, World Monuments Fund;
* Raportul pentru București publicat periodic de Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, care de asemenea evidențiază mecanismele agresiunii asupra patrimoniului și necesitatea unei politici coerente de dezvoltare, care trebuie susținută prin instrumente de planificare urbanistică.
Blocuri cu pana la 14 niveluri, intr-un nou ansamblu din Bucuresti
În concluzie, dată fiind valoarea patrimoniului cultural arhitectural-urbanistic al Bucureștiului și importanța PUZCP în gestionarea acestui patrimoniu, așa cum este arătată mai sus și dat fiind interesul public pe care o astfel de documentație îl servește, OAR afirmă nevoia imperativă de a menține în vigoare această reglementare.
OAR este interesată de reglementarea urbanistică adecvată în cazul Municipiului București – ca și în orice alt loc din țară.
Este salutată și invitația la dialog instituțional și profesional lansată de Primarul Municipiului București către organismele relevante în acest caz – Președinție, Prefectul Municipiului București, Miniștrii Dezvoltării și Culturii, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și OAR.
Reprezentanții OAR vor participa la întâlnirea propusă pentru ziua de astăzi.
Ordinul Arhitecților din România – OAR, prin Președinte și Colegiul Director
Ștefan Bâlici, Beatrice Elena Birtum, Cristian-Tiberiu Blidariu, Mihaela Hărmănescu, Soma-György Kalamár, Cristian Oprea, Dan Felix Paraschiv
și
Filiala Teritorială București a OAR, prin Președinte și Colegiul Director
Emil Ivănescu, Andrei Ladislau Fenyo, Bogdan Andrei Fezi, Ana Maria Zahariade, Irina Meliță, Yvonne Toader, Cătălin Berescu.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2022
