Mariana Garștea, CEO Sixense România
7 aspecte de dezbătut despre cerințele din caietele de sarcini
Prin natura a ceea ce facem la Sixense România, suntem implicați în multe licitații publice pentru proiecte complexe de infrastructură. Suntem la curent cu felul în care arată caietele de sarcini, cu cerințele noi, cu orice modificări de procedură ce intervin și putem conecta aceste informații la standardele de calitate și bunele practici internaționale în vigoare.
Ce mi-a atras atenția în ultimele luni? Uitându-mă peste toate punctele-cheie care acoperă planificarea și întreținerea proiectelor de infrastructură din ultima perioadă – iar aici mă refer în mod special la infrastructura de transport, însă nu ne limităm la ea –, am descoperit câteva aspecte care par a fi uneori lăsate la voia întâmplării și care pun în pericol siguranța și pregătirea pentru exploatare a acestor proiecte.
Aș vrea să mă opresc asupra unui subiect particular, recent intrat mai puternic și la noi pe agenda publică: cel al rezilienței infrastructurii la schimbările climatice. Din păcate, acest subiect este trecut la „și altele” și este absolut clar că nu îi este înțeleasă importanța, iar asta se reflectă în cerințele – uneori confuze, alteori incomplete – care-l însoțesc.
La Sixense România, suntem pregătiți să livrăm acest know-how, cu ajutorul unui instrument digital numit Resallience, prin care oferim informații critice cu privire la vulnerabilitățile proiectelor de infrastructură și care ne permite să anticipăm orice evenimente externe sau șocuri climatice care ar putea afecta asset-urile. Expertiza demonstrată deja în mai multe proiecte internaționale ne ajută să venim cu un plan de acțiuni preventive, pentru a reduce daunele materiale și umane, respectiv timpul de recuperare a infrastructurii în cazul unui incident.
În acest sens, listez o serie de recomandări de bune practici foarte concrete, care sper să fie utile autorităților contractante și tuturor factorilor de decizie ce au nevoie de studii și analize serioase și profesioniste în acest sens.
Alinierea cerințelor la standardele, directivele și practicile europene pe subiectul rezilienței infrastructurii. Acestea vin cu obligații foarte clare legate de calitate, sustenabilitate, gândirea pe termen lung a infrastructurii de transport, sportivă, spitalicească etc. Toate aceste lucruri nu mai sunt opționale, ci sunt chiar reperul după care ne vom ghida și la noi la nivel de țară.
Studiul de reziliență trebuie să-l preceadă chiar și pe cel de prefezabilitate, având în vedere scopul extrem de clar al acestuia – de identificare a vulnerabilităților, cu măsuri și recomandări de adaptare a infrastructurii la noua realitate. Abia ulterior, poate să urmeze un studiu de pre-fezabilitate, care să integreze toate aceste măsuri, recomandări, bugete necesare etc. Un semn îmbucurător, cel puțin un prim pas, este faptul că regăsim această cerință în pregătirea proiectelor de infrastructură de transport (conform prevederilor Directivei 2014/52/UE). De asemenea, observ că se cere utilizarea Ghidului elaborat de către UE-Direcția Generală de Acțiuni Climatice. Totuși, raportat la tot documentul, subiectul rezilienței ocupă încă un loc redus și cu impact minim, deși ar trebui să discutăm despre tot ciclul de viață al proiectului, adaptat la noile realități, încă de la bun început, adică din momentul T0.
Atenție la calitatea acestui studiu. Evaluarea reală a ceea ce se întâmplă cu infrastructura nu se face prin încă un studiu bifat și atât. Vorbim despre informații cu miză pe termen lung, deci este nevoie de expertiză la cel mai înalt nivel. Este important să pornim din start în mod corect și transparent atunci când vorbim despre un lucru cu o atât de mare greutate.
Miza este, de fapt, realizarea unei strategii de reziliență a infrastructurii de transport. Așadar, livrabilele sunt mult mai nuanțate și extrem de specializate. Menționez doar câteva aspecte de care trebuie să se țină cont: o analiză a vulnerabilităților infrastructurii de transport, fie că vorbim despre infrastructura existentă sau care urmează să fie construită (inclusiv maparea dezastrelor și a riscurilor ce pot să afecteze infrastructura, ca urmare a vulnerabilităților identificate); o comparație cu alte studii de caz relevante și lecțiile pe care le putem extrage de aici, împreună cu recomandări pentru îmbunătățirea rezilienței în ce privește principiile și standardele de proiectare; o diagnoză a riscurilor și a vulnerabilităților, în relație cu planurile de dezvoltare ale infrastructurii, dar și recomandări pentru managementul digital al acestor procese; indicatori financiari pentru stabilirea investițiilor necesare adaptării infrastructurii de transport, plan de monitorizare a riscurilor și a vulnerabilităților identificate; și, nu în ultimul rând, transferul de know-how către autorități și factori-cheie implicați în gestionarea infrastructurii pe termen lung. Toți acești pași sunt importanți împreună și fără unul dintre ei, scopul nu este atins, iar proiectul nu este dus la îndeplinire.
Atenție la timpul pus la dispoziție pentru pregătirea unei oferte tehnice adecvate. Dat fiind că problematica rezilienței nu este una simplă și se ramifică pe extrem de multe livrabile ce trebuie luate în considerare, așa cum am explicat deja mai sus, devine clar că nu este suficient să vorbim despre un termen de câteva zile (5-7 zile) pentru a pregăti o ofertă tehnică cu adevărat relevantă, aspect constatat la câteva licitații. Este extrem de important să acordăm experților timpul necesar. În caz contrar, vom vedea efectele ulterior: nu vom putea lua decizii informate și vom pierde în continuare bugete, timp, resurse și răbdarea comunității pe care proiectul respectiv trebuie să o deservească în final.
Utilizarea instrumentelor digitale este critică, având în vedere volumul de date analizat și procesat, accesibilizarea informațiilor rezultate către toți stakeholderii și predicțiile necesar a fi făcute cu ajutorul inteligenței artificiale. La fel ca în orice alt domeniu, există soluții și instrumente digitale care vă pot ajuta să colectați aceste date extrem de valoroase. Este un pas înainte și arată o maturizare a modului în care se fac lucrurile. Din păcate, nu întotdeauna cerințele sunt aliniate gradului de dezvoltare și soluțiilor existente în piață sau pe care jucătorii au expertiza să le ofere. Acest lucru dăunează mult performanței, transparenței, eficientizării unui astfel de proiect.
Căutați și cereți parteneri specializați, pregătiți, cu expertiză dovedită. Cereți să vi se livreze toate informațiile necesare într-un studiu coerent, sustenabil, transparent și corect.
***
În caz contrar, vom rămâne blocați în același stadiu ca până acum: investiții ineficiente pe termen lung, oportunități ratate, probleme majore ale infrastructurii de transport și, în cele din urmă, clacarea acesteia în fața unor condiții climatice din ce în ce mai schimbătoare și mai aspre.