Includerea în comisia de concurs pentru postul de arhitect-șef al Capitalei a reprezentanților OARB a fost propusă Primăriei Capitalei de către Filiala București a Ordinului Arhitecților din România (OARB).
Una dintre cele mai importante funcții administrative din București este scoasă la concurs de către Primăria Capitalei. Rolul unui arhitect-șef este acela de a ghida și de a influența dezvoltarea urbanistică a orașului într-o direcție care să promoveze o calitate ridicată a vieții, o utilizare eficientă a resurselor și o integrare armonioasă între funcțiile sociale, economice și de mediu ale orașului.
“Considerăm că poziția de arhitect-șef al Bucureștiului este una extrem de importantă și arhitecții din Capitală doresc să se asigure că aceasta va fi ocupată de cea mai potrivită persoană, dat fiind rolul esențial al acestuia în dezvoltarea urbană. Arhitectul-șef al Capitalei este cel care girează calitatea construirii și dezvoltării orașului, iar bucureștenii merită cea mai potrivită persoană pentru acest post”, a declarat Emil Ivănescu, președintele Filialei București a OAR.
Pentru o selecție imparțială, OARB consideră că este esențială includerea reprezentanților arhitecților din București în comisia de examinare. Acest demers vine în întâmpinarea dorinței bucureștenilor de a locui într-o Capitală modernă, europeană, construită sustenabil.
La o dezbatere organizată de OAR București, la care au fost prezenți și mulți dintre cei care au ocupat funcția de arhitect-șef al Capitalei în trecut, s-a discutat despre locul și rolul acestuia în aparatul administrativ.
Sorin Gabrea, fost arhitect-șef al Capitalei, a declarat: “În București se simte când un sector ia o decizie și Primăria Generală nu știe, se vede când un primar de sector are un buget consistent, mai mare decât alte orașe mari, și face metrouri, discută despre aeroport. Spargerea orașului în șase alte orașe prin care fiecare își vede de treaba lui are o lungă istorie începând cu anii 1990. Ce trebuie știut este că arhitectul-șef e mai mult decât un corector de planuri urbaniste și arbitru al frumuseții arhitecturale. Este o persoană care guvernează un domeniu complicat cu două componente, una care înseamnă administrarea curentă și una care înseamnă viziunea de dezvoltare.
Un lucru e clar: nu poate face treaba asta singur, trebuie să discute cu celelalte direcții din Primărie, cu ceilalți arhitecți-șefi de sector.
În ultimii ani, în percepția publică, PUG – ul trebuie ucis, betonarea spațiului verde e o regulă, distrugerea patrimoniului la fel. Acestea sunt instrumentele însămânțate în mintea oamenilor, dar nu se gândește nimeni la cel care caută să se mute cu copiii în apropierea locului de muncă și al școlii,“.
De-a lungul timpului, s-au luat decizii cu impact semnificativ asupra aspectului și dezvoltării orașului, fără să existe consultarea adecvată a comunității de arhitecți și fără respectarea unor principii fundamentale de urbanism și arhitectură.
Numirea arhitectului-șef al Capitalei trebuie să aibă la bază și autoritatea și credibilitatea profesioniștilor din domeniul arhitecturii.
Mare ansamblu imobiliar, pe locul unei foste unitati industriale
Bogdan Traian Bogoescu, fost arhitect-șef al Capitalei, a declarat: “Trebuie să pornim de la ceea ce înseamnă misiunea arhitectului-șef și percepția acestei misiuni și aici găsim câteva pericole:
- Cel al încercării de a subevalua calitățile pe care acest arhitect-șef trebuie să le îndeplinească, pentru că se încearcă în anumite categorii să se descalifice din spațiul urbanism, arhitectură și să se treacă în alte zone
- Nu înțelege care este misiunea și fiecare își vede partea de interes. Prima misiune a unui arhitect-șef este aceea de gestiune, coordonare și control al planificării urbane și amenajării teritoriului, apoi, o a doua misiune este cea de protecție a unității administrativ teritoriale;
- Păstrarea calității produsului construit;
- Relația cu politicul”.
În calitate de organizație reprezentativă a arhitecților din România, OARB crede că procesele de planificare urbană și de luare a deciziilor în domeniul construcțiilor trebuie să fie transparente, consultative și bazate pe experiență și expertiză profesională. Claudiu Salanta, arhitect-șef la Consiliul Județean Cluj, spune: “Până nu începem să învățăm ce face un arhitect-șef, să facem niște cursuri pentru că nu te va învață nimeni, nu vom reuși. Eu am venit din mediul privat, m-am dus la buget, nu m-a învățat nimeni. Durează o perioadă până să implementezi. Mai este o problemă, cum este selectat acest arhitect-șef. Dacă ne uităm la București, la Constanța, nu sunt oameni care să aibă legătură un domeniul tehnic. La Timișoara sau Cluj, în comisia de concurs au fost trei arhitecți-șefi”.
Filiala București a OAR consideră că procesul de selecție și numire a arhitectului-șef ar fi trebuit să fie unul mai transparent și mai consultativ. Experiența și cunoștințele arhitectului-șef, valoroase în domeniul arhitecturii, trebuie să fie în concordanță cu complexitatea și nevoile actuale ale Capitalei.
Filiala București a OAR își exprimă deschiderea pentru dialog și colaborare cu autoritățile locale pentru identificarea celor mai bune soluții în ceea ce privește dezvoltarea urbanistică a Capitalei și își reafirmă angajamentul de a promova standarde ridicate în domeniul arhitecturii și urbanismului.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2024
