Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara, investiție care trenează de aproape 40 de ani, a rămas blocată la stadiul fizic de 87%, după ce instanța a anulat autorizația de construire.
Printre principalele motive ale întârzierilor se numără inconsistența finanțărilor și necesitatea actualizării documentațiilor tehnice.
Lucrările la obiectivul hidrotehnic au fost inițiate în anul 1987, în cadrul programelor de investiții ale statului român pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor.
Din totalul valorii investiției (aproximativ 173 milioane lei), asigurată din fonduri publice, au fost efectuate plăți în valoare de aproximativ 147 milioane lei.
În ultimii patru ani, implementarea proiectului a fost afectată de litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, care au determinat suspendări succesive ale unor proceduri administrative și au influențat ritmul de execuție al lucrărilor, fapt ce a condus la blocarea unei investiții aflate într-un stadiu avansat de execuție.
În noiembrie 2022, Tribunalul Cluj a respins inițial cererea Declic de anulare a autorizației de construire, considerând demersul inadmisibil la acel moment, ceea ce a permis continuarea lucrărilor pentru o anumită perioadă.
Anularea autorizației de construire a avut loc pe 16 februarie 2026 și a intervenit într-un moment în care cele mai multe lucrări erau deja realizate, iar cheltuielile publice au fost efectuate în proporție covârșitoare.
„În prezent, nefinalizarea obiectivului de investiții produce efecte directe asupra interesului public, întrucât o lucrare aflată într-un stadiu avansat de execuție nu poate fi pusă în funcțiune, iar investițiile publice realizate nu își pot produce integral efectele pentru care au fost alocate”, susțin reprezentanții Ministerului Mediului.
În urma pronunțării hotărârii definitive a instanței privind autorizația de construire, Administrația Națională „Apele Române” analizează măsurile necesare pentru conformarea investiției cu prevederile legale în vigoare.
Se estimează că lucrările vor fi finalizate în 2029, după reautorizare
Pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a acumulării este necesară reluarea procedurii de autorizare în vederea finalizării obiectivului de investiții, iar după obținerea noii autorizații de construire vor fi încheiate contracte de execuție a lucrărilor.
Luând în considerare termenele legale prevăzute pentru parcurgerea etapelor de reautorizare, se poate estima finalizarea lucrărilor în cursul anului 2029, în condițiile în care nu vor interveni blocaje generate de proceduri administrative sau judiciare, potrivit reprezentanților Ministerului Mediului.
Stadiul detaliat al lucrărilor
Baraj cu descărcător central cu trei deschideri – finalizat 100%;
Evacuator de ape mari – finalizat 100%;
Regularizare râu aval de acumulare – realizat 95%;
Drum de exploatare mal stâng – realizat 25%;
Sediu exploatare – finalizat 100%;
Deviere DN74 Brad – Abrud – realizată parțial, în proporție de 55%;
Deviere linii electrice aeriene (LEA):
- medie și joasă tensiune – realizată în proporție de 80%;
- înaltă tensiune – în curs de execuție;
Strămutare gospodării – din cele 74 de gospodării prevăzute pentru relocare, 61 au fost relocate, beneficiarii având locuințe finalizate în municipiul Brad.
Deși o parte din lucrările conexe sunt încă în execuție, acumularea și-a demonstrat deja utilitatea
Chiar și înainte de finalizarea integrală, acumularea și-a demonstrat eficiența prin reținerea unor volume semnificative de apă în episoadele hidrologice recente.
În episoadele de ploi abundente din ianuarie 2024 și mai 2025, în lacul de acumulare au fost reținute volume de apă de aproximativ 2,5 milioane mc, respectiv 3 milioane mc, contribuind la reducerea riscului de inundații pentru circa 17.000 de locuitori din localitățile Crișcior, Brad și Vața de Jos.
Funcțiunile esențiale ale obiectivului sunt: apărarea împotriva inundațiilor; asigurarea alimentării cu apă pentru populație și economie; regularizarea debitelor în perioade de secetă.
În lipsa finalizării investiției, aceste beneficii nu pot fi valorificate integral, iar comunitățile rămân expuse unor riscuri hidrologice cunoscute.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iulie – august 2026
