Patru legi distincte vor înlocui cadrul legal existent în domeniul achizițiilor publice, potrivit Stategiei Achiziţiilor Publice adoptată vineri de Guvern.
Cele patru legi privesc: achizițiile publice (clasice), achizițiile sectoriale (utilitățile), concesiunile și parteneriatul public-privat, respectiv remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor.
Noile legi vor transpune cele mai recente directive europene în domeniu și vor conține măsuri care să remedieze neajunsurile constatate în aplicarea actualei legislații. Aceste legi vor fi urmate de norme metodologice si ghiduri explicative.
Măsurile incluse în Strategie vizează realizarea unui set de acțiuni în perioada 2015-2016, cu efecte pentru întreaga perioadă de programare bugetară 2014-2020.
Documentul mută accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” și la costul întregului ciclu de viață al unei achiziții, de la supra-reglementare la o legislație suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate și validate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice.
Structura Strategiei este împărţită în cinci capitole care cuprind problemele majore identificate în aplicarea actualei legislații, direcții de acțiune pentru reformarea sistemului, precum și o serie de documente suport care fundamentează situațiile identificate.
Fiecare capitol cuprinde un plan de acțiune cu termene clare, instituții responsabile, indicatori de performanță și impact preconizat.
Cele cinci capitole, care constituie și direcțiile de acțiune sunt:
* Calitatea cadrului legislativ
În prezent, domeniul este reglementat, la nivel primar, de OUG 34/2006 (care a transpus directivele europene în domeniul achizițiilor clasice, utilităților și concesiunilor), modificată de 20 de ori de la intrarea în vigoare. Adițional, alte 52 de acte normative secundare și terțiare (hotărâri de Guvern, ordine emise de ANRMAP) reglementează achizițiile publice în România.
Pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, vor fi promovate noile legi în materie de achiziții publice.
*Coerența generală și eficiența cadrului instituțional. Sunt avute în vedere măsuri să permită accesul direct la îndrumări metodologice/ghiduri pe probleme specifice, asigurarea sprijinului operațional prin dezvoltarea de ghiduri on-line ce vor conține documentații de atribuire standard pentru anumite sectoare. Monitorizarea, supervizarea și asigurarea unui sistem de remedii și căi de atac îmbunătățit sunt alte acțiuni avute în vedere.
* Regularitatea și calitatea procesului de achiziții publice.
Sunt avute în vedere dezvoltarea controlului intern, eficientizarea controlului extern ex-ante, îmbunătățirea și extinderea sistemelor pentru a preveni conflictele de interese, eficientizarea controlului ex-post.
* Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate.
Sunt prevăzute mai multe direcţii de acţiune: elaborarea de îndrumare și instrumente pentru autoritățile contractante, măsuri legislative pentru soluționarea unor problematici comune în managementul proiectelor, profesionalizarea personalului, mecanisme pentru întărirea capacității autorităților contractante și agregarea cererii.
* Funcțiile de monitorizare și supervizare ale sistemului de achiziții publice din România
Strategia stabileşte stabilirea unor indicatori relevanți care să fie extrași automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), înființarea unui departament dedicat în cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, instituirea unor proceduri de corelare a funcției de monitorizare cu cea de supervizare și cu cea de formulare a politicilor publice.
Reforma în domeniul achizițiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare instituțională între autorități, pentru prevenirea și combaterea practicilor coluzive între ofertanți.
În plus, flexibilizarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative în pregătirea ofertelor, introducerea consultărilor cu piața, vor genera o mai mare competiție și o participare mai activă a IMM-urilor în cadrul procedurilor de atribuire.
Scopul reformării achizițiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici în domeniile mediului, social sau al eficienței energetice.
Conform studiilor de impact la nivel european, 70% din anunțurile publicate includ în cadrul criteriilor de atribuire aspecte de mediu, eficiență energetică sau aspecte sociale. Conform statisticilor publicate în România, pentru sectorul achizițiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizează ca și criteriu de atribuire “prețul cel mai scăzut“.
Pachetul legislativ privind achizițiile publice, din care face parte și Strategia, a fost elaborat de Comitetul interministerial pentru achiziții publice (sprijinit de un grup tehnic care include toate instituțiile implicate în acest domeniu), care a avut un dialog permanent cu Comisia Europeană. Proiectele incluse în pachetul legislativ au fost supuse unei ample dezbateri publice cu instituțiile și cu partenerii de dialog interesați.